luni, 5 august 2019

NU PUTEM EVADA DIN ISTORIA NOASTRĂ - ADRIAN CIOROIANU


Era zi de Mozaic, n-am însăilat nimic, poate pentru vineri izbutesc. 

Inventarul cărților în curs de citire
Deși planul lui 2019 poruncește să citesc doar dintre cărțile neterminate ale anului trecut, de la a doua carte am încălcat restricția. Păi ar însemna să trudesc la patru volume tot anul, căci n-am descoperit butonu' care-mi dă dezlegare pentru cărțile sunt scrise și spre a fi abandonate înainte de ultima filă.
    În speranța că voi ajunge cândva să citesc doar o carte, treacă de la mine, hai, două, am introdus raportarea necititelor. Dintre cele începute în 2018 am neterminate din 6 ș-am pornite din 2019 încă 6 bucăți. 

    De ce astă carte
    După ce am dăruit primul tom din Cea mai frumoasă poveste, Câteva adevăruri simple despre Istoria românilor, ce se dovedise achiziționat din neatenție în dublu exemplar, am primit atenționarea că există și o continuare, de care n-aveam habar. 

    Interdicția mea cu necumpărat cărți pân la toamnă o picat de două ori, pentru două daruri. Nu putem evada din istoria noastră s-o nimerit ultimul lotul al nerespectării ordinului împreună cu Semn că te am și alte cărți pentru pruncul aniversat în septembrie. Din fericire am izbutit s-o citesc pe îndelete, pe toată,  până la livrare. Ceea ce nu este valabil pentru cel de al doilea dar, despre care voi povesti miercuri. 


    ***** ISTORIA, CEA MAI FRUMOASĂ POVESTE 
    Am citit cartea simultan cu altele pentru că nu-mi doream să asimilez prea multe date ale unor evenimente într-o perioadă prea scurtă. Și drept să zic, nefiind atât de variat ca primul volum, temele vizează  perioada 1944 - 1989, parcă nici n-aș fi riscat să mă plictisesc, căci oricât ar fi Istoria cea mai frumoasă poveste  pentru mine îi tot istorie, adică în exces are efecte negative. Ha! Auzi la mine, nu-mi doream să asimilez prea multe date! N-ai de ce te teme, Mărie! În ziua în care  terminasem de citit în volum povestea celor 5 imnuri ale României, B. o comunica unui prieten. L-am ascultat fascinată, de parcă aflam despre ea prima dată. 

    76 povești sunt în culegerea cu numărul 2. Ultimele două texte sunt foarte personale autorului și n-aș zice că doar din ăst motiv îs printre preferatele mele. Prima, Revoluția ca experiență personală, este limpede din titlul despre ce amintiri mărturisește. 
        În noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, tot aici, la Casa Studenților (trebuie să fi fost în jurul orei unu), ne-a parvenit un mesaj bătut la o mașină de scris cu litere mari, pe o jumătate de foaie de A4, în care se spunea că în clădirea Poștei Centrale, de pe Calea Unirii din Craiova, '' teroriștii" rețin ostateci mai mulți copii! La auzul unei asemenea grozăvii (pe care evident că am luat-o cu totul în serios - nimeni nu și-a pus întrebarea ce ar fi putut să caute niște copii, la mijlocul nopții, în clădirea Poștei, care oricum era închisă!), într-un grup masiv  de studenți am plecat scandând și cântând înspre clădirea Poștei, iar ce am găsit acolo a fost un grup de soldați (tremurând la rându-le de frica noastră, pentru că ne văzuseră venind chiar prin centrul orașului), conduși de un locotenent emoționat el însuși, care ne-a mulțumit că am venit cântând, pentru că altfel ar fi deschis focul împotriva noastră. (Pag. 309)
    Cea de a doua și ultima a volumului,  Istoria, ca exercițiu contrafactual, prezintă un text minunat despre istoria contrafactuală sau istoria lui dacă. L-am mai întâlnit în scrierile domnului Cioroianu și-s fascinată încă  de ideea admirabilă. 
      Oare ce s-ar fi întâmplat cu istoria Europei dacă Iosif V. Stalin ar fi murit la vârsta de cinci ani de variolă? Sau cum oare am scrie azi istoria comunismului românesc dacă Nicolae Ceaușescu ar fi murit în accidentul de avion pe care o delegație de partid românească l-a avut (fapt real) pe aeroportul Vnukovo, în noiembrie 1957? (...) În trecutul real, desigur, ei au existat. Trebuie să ne împăcăm cu această Istorie a existenței lor, trebuie să o învățăm pentru a o înțelege, pentru că, oricum, așa cum spuneam la începutul acestui volum, nu putem evada din istoria noastră, cea care a fost. (Pag. 313)

    Celelalte 74 de povestiri sunt printre altele despre:
    • imnurile României (5 la număr);
    • desființarea Bisericii greco-catolice românești 
    Pe 1 octombrie 1948, 36 de preoți greco-catolici din România semnau un doc ument prin care recunoșteau revenirea lor și e enoriașilor lor în cadrul Bisericii Ortodoxe Române (...) Atunci în toamna lui 1948, peste 1700 de biserici din Transilvania și peste 1,5 milioane de credincioși greco-catolici retreceau teoretic în grădina simbolică a Bisericii Ortodoxe Române.
    • morțile suspecte ale lui Nicolae Labiș, Marin Preda, Ion Petru Culianu;
    • cincinalelor României (între 1951 și 1989 România a traversat 8 cincinale, 3 sub Gheorghiu Dej și 5 sub Nicolae Ceaușescu);
    • copiii activiștilor părăsesc România 
    Distanța dintre fapte și propagandă era atât de mare, încât chiar copiii celor care au slujit comunismul în România au fost printre primii care au fugit de comunism. Cu greu se poate imagina o mai mare ofensă adusă sistemului. 
    • metroul din București 1909 - 1979;
    • Casa Poporului - lucrările au început după 1980 cu demolarea intensivă a unei arii care reprezenta, ca întindere, a șasea parte din București (...) peste 600 de hectare;
    • cenaclul "Flacăra" - Adrian Păunescu și Cenacul "Flacăra"  vor fi mai bine judecați într-o Românie mai calmă
    • fuga Nadiei Comăneci în noiembrie 1989 - avea 29 de ani;
    • Nicu Ceaușescu în Revoluția Română - despre fuga spre Sibiu;
    • incendierea Bibliotecii Centrale Universitare și a Muzeului de Artă din București pe 22, 23 decembrie 1989
    Atunci când vorbim despre victimele Revoluției din Decembrie, corect ar fi să facem un total mult mai dramatic: peste 1 100 de morți, peste 3 000 de răniți, peste 1 000 de lucrări de artă, peste 3700 de manuscrise și peste 500 000 de cărți. 
    • moartea lui Marin Ceaușescu pe  28 decembrie 1989, am uitat în ce țară, una-n care era ambasador de foarte mulți ani.

    Despre steluțe
    Noi nu vom putea evada și nici nu trebuie să evadăm din trecutul nostru. El nu este cu nimic excepțional în raport cu trecutul altor popoare - nici în bine, nici în rău. (...) românii au avut eroi și trădători, victorii și înfrângeri, momente de fală sau momente de jenă. 
    Motivam pe siteul librăriei de la care am achiziționat cartea că cele 5 steluțe sunt pentru puterea unei scriituri și a farmecului unui autor de a face din Istorie, adică din materia aia urâcioasă de-o știm de la școală, o lectură relaxantă, incitantă și pentru meritele volumului și ale scriitorului de a ne trimite pe noi, neiubitorii de date, locuri, evenimente istorice, spre alte povești ale domeniului acum atât de ofertant. 

    Eu am rămas  cu dorința de a citi mai multe despre familia lărgită a Ceaușeștilor, mi-am luat câteva puncte de reper din bibliografia cărții, sper să le și ating imediat ce voi avea bani. Nu am idee cum scrie domnul Cioroianu  atunci când nu o face pe înțelesul tuturor, dar cred că-mi voi asuma riscul de a deschide și alte volume din ograda sa. Și mai există un efect al lucrării: mi-o născut o poftă teribilă de a revedea dintre episoadele TV ce au stat la originea cărții. S-a încercat păstrarea frazelor din varianta video, doar s-au adăugat note și trimiteri bibliografice. 

    Abia aștept să recumpăr cele două volume, tot cadou, de astă dată pentru un pasionat de Istorie.  

    • Nu putem evada din Istoria noastră. Cea mai frumoasă poveste, vol. II - Adrian Cioroianu, editura Curtea Veche Publishing, 2016, 319 pagini.


    Criteriile prin prisma cărora aș acorda steluțele de n-aș fi atât de subiectivă:
    *          cărțile imposibil de citit, deci lecturilor abandonate;
    **        volume cărora le-am citit toate paginile,  dar care nu mi-au  născut  niciun  zâmbet  or  emoție;  finalizarea lor se datorează doar imposibilității mele de a lăsa o carte neterminată;
    ***        cele nici prea-prea, nici foarte-foarte;
    ****       scriiturile cărora nu le găsesc niciun cusur, dar pentru care nu năzui să le recitesc;
    *****    cărți care mi-au plăcut enorm, pe care le-am citit dintr-o suflare,  care mă bântuie;  lecturi pe care abia aștept să le repornesc.


    ________________
    În 2019 am mai citit:
    1. An/Organic - Florin Pîtea ***
    2. Dracula's Kitchen - Vlad B. Popa *****
    3. Suflete cusute - Anne Lamott ****
    4. Cea mai frumoasă poveste - Adrian Cioroianu *****
    5. Efemeride - Irvin D. Yalom *****
    6. Sfaturile unui diavol bătrân către unul mai tânăr - C.S. Lewis ****
    7. Insula roboților - Petre Brown ****
    8. Patru bărbați plus Aurelius - Doina Ruști ***
    9. Povestea mea - Michelle Obama *****
    10.  Culorile rândunicii - Marius Daniel Popescu ***
    11. Regula de 5 secunde - Mel Robbins ***
    12. Terapia Integrării Trecutului - Ingeborg Bosch (1) ***** 
    13. Cele cinci limbaje ale iubirii - Gary Chapman *****
    14. Drum sângeros către moarte - Sven Hassel **
    15. Zuleiha deschide ochii - Guzel Iahina *****
    16. Fugara - Alice Munro *****
    17. Chipul - Alice Munro *****
    18. Terente - Zodia Zmeului / Doina Popescu - Brăila****
    19. Ochii dragonului - Stephen King *****
    20. Uciderea Comandorului (2) - Haruki Murakami *****
    21. Haruki Murakami - Ascultă cum cântă vântul  *** Pinball. 1973 ****
    22. Evanghelia după Pilat - Eric Emmanuel Schmitt ****
    23. O logodnă foarte lungă - Sebastien Japrisot *****
    24. Semn că te am - Ioana Chicet-Macoveiciuc ****
    25. Câmpul cu iarbă neagră - Belinda Bauer ****
    26. Fuga spre câmpul cu ciori - Savatie Baștovoi ****

    2 comentarii:

    1. Mult mai mult mi-a placut primul volum. Si acesta este interesant pentru cei pasionati de istoria recenta, cea din jurul anului 1989. Pentru mine insa, care am trait bucata asta de istorie, nu prezinta un mare interes din punct de vedere al curiozitatii. Mai cu placere am citit despre bucatile de istorie pe care nu le-am trait :) - 13 septembrie 2019

      RăspundețiȘtergere
      Răspunsuri
      1. Și eu am așezat puțin mai sus primul volum, dar mi-a plăcut foarte mult și acesta.

        Ștergere