AN/ORGANIC - FLORIN PÎTEA

• Mi-am propus să citesc doar dintre cărțile neterminate din 2018. Ele nu-s toate musai abandonate, ci au cerut o pauză la un moment dat și luată cu alte volume le-am uitat nesfârșite. Acesta e primul din șase. Poate că al doilea va ajunge p'aci înaintea lui 2020, dar n-aș paria pe asta. 

De ce astă carte

B. apare în fiecare săptămână cu cel puțin o carte nouă. Eu poate în astă perioadă apuc să citesc fix un rând. Astfel teancurile necititelor se-nalță într-un ritm amețitor. Am început să le citesc prima filă, doar pentru a le muta în vraful celor neterminate. La câte una dintre ele ajung repede la ultima pagină deoarece-mi pică-n citire exact când sunt epuizată, deci căzută la pat, făr de putință pentru alte sarcini. Cea de azi o venit în martie odată cu iarna ce-o reușit să mă căpieze. Zic de martie 2018, nu-i o scriere din viitor. O fost abandonată apoi până-n aste zile, când iară mi-am ordonat: le termină, măi fată, măcar pe alea începute!

• 200 de pagini dintre cele 300 le-am citit în 2018 în vreo cinci etape chinuite.

***An/Organic

Volumul adună câteva  povestiri, pe care le-am citit rapid, cu mare plăcere trudit, cum nu mi s-o mai întâmplat de ani cu o carte. 
Cele 18 texte scurte sunt grupate în 3 părți: România?, An/Organic, Alte tărâmuri. 

• Categoria România? este cea care deschide culegerea și cuprinde  doar trei povestiri. Temele ating câteva elemente reprezentative: țara în care se plătesc impozite chiar de nu s-au petrecut încasări, locul în care la orice pas este nevoie de aprobări, semnături, parafe, iară ciobanii mănâncă supă concentrată la plic și carne chinezească din conservă, ascultă muzică populară românească pe țedeuri făcute-n Bulgaria și defilează cu Rolex-uri primite de la rudele ce au mutat olăritu în Germania, Australia, America. Cartea este scrisă în anii 2000 și probabil că atunci aceste aspecte erau ușor amuzante, astăzi ele sunt imaginea exasperantă a timpului trecut în zadar. Cel mai mult mi-a plăcut scrierea Alături de tine. Chiar de m-am prins repede că Moartea e personajul, tot fu un final surprinzător. Sfârșiturile imprevizibile sunt o trăsătură comună  textelor. 

...De ce or fi pretinzând oamenii că există demoni ca surse ale răului, când în ei zac rezerve insondabile de răutate, mi-a fost imposibil să înțeleg vreodată...  (pag. 29)

• Partea a II-a este cea care a dat și titlul cărții, An/Organic. Are cele mai multe dintre povestiri, treisprezece. Poate pentru că n-au mai fost atât de multe informații reale pe care să le cunosc din traiul de zi cu zi, scriiturile acestea le găsesc mai interesante. N-aș zice că le-am priceput, nici nu știu de mi s-o părut doar sau între ele chiar au existat legături și continuări, între texte zic. Cam mult science fiction pentru gusturile mele beletristice, dar faină scriitură pe multe dintre rânduri. 

- Te încăpățânezi să te lași înșelată de aparențe, în loc să cauți dincolo de vălul iluziilor și să capeți acces la adevărata realitate. 

Jurnal de călătorie, ultima scriere dintre cele treisprezece,  spune povestea unui gândac care pe drumurile sale se întâlnește cu personajele celorlalte povestiri. M-am surprins să le recunosc, la cât de multă vreme a trecut de când m-am întâlnit eu cu ele. În final se metamorfozează în Gregor Samsa, celebrul personaj al lui Kafka. Pe câteva dintre texte le salvează finalul, acesta este unul dintre ele. 

• Partea a III-a - Alte tărâmuri - este cea mai scurtă dintre cele trei și cuprinde doar două povestiri. Mi-au plăcut mult ambele. De-ar fi fost toată cartea astfel, poate că nu treceau zece luni pân să-i citesc capătul și nici dilema nu era de să merg pe două steluțe or pe trei. 

Despre steluțe

Textul pentru Zambetania despre o carte îl încep, de cele mai multe ori,  în sincron cu lectura. Când scriu titlul  volumului completez anticipând steluțele făr să fi citit un rând. Îmi place să pariez astfel în funcție de titlu, de cunoașterea autorului or de comentariile de pe coperta a patra. An/Organic a pornit la drum cu 5 steluțe, așa l-am simțit, dar  am decis ca la final să merg doar pe trei pentru că deși a fost o lectură debutată facil, pân la urmă m-am chinuit s-o sfârșesc. Nu fu o carte de recitit și nici emoții puternice n-au dat năvală din ea.

Mai am un volum semnat Florin Pîtea, dar sper să mă țin de autorii mei preferați și să nu mai pornesc în experimente prea repede. 

Imaginea îi era parțial acoperită cu grafitto-ul fractal care acum devenise lizibil. An/Organic, iar dedesupt o adresă pe care o citi cu voce tare.

• An/Organic - Florin Pîtea, editura Amaltea 2004, 296 pagini. 

Criteriile prin prisma cărora aș acorda steluțele de n-aș fi atât de subiectivă:

*          cărțile imposibil de citit, deci lecturilor abandonate;

**        volume cărora le-am citit toate paginile,  dar care nu mi-au  născut  niciun  zâmbet  or  emoție;  finalizarea lor se datorează doar imposibilității mele de a lăsa o carte neterminată;

***        cele nici prea-prea, nici foarte-foarte;

****       scriiturile cărora nu le găsesc niciun cusur, dar pentru care nu năzui să le recitesc;

*****    cărți care mi-au plăcut enorm, pe care le-am citit dintr-o suflare,  care mă bântuie;  lecturi pe care abia aștept să le repornesc.

________________

În 2019 am mai citit:

1. -