Turte pentru Crăciun (2)

Turte cu mălai, brânză şi cartofi

Turte cu brânză de burduf

Cum postul e în prag  şi tre să le lichidez pe toate cele ce-s de frupt, m-am pornit simultan cu lapte, ouă, brânză,  unt în aceeaşi reţetă, bine că nu mănânc şi carne:)

Mai am o tură de bomboane ş-un cozonac şi-s gata pentru două luni cu de alte bucurii.

Turte cu dovleac

 Ziceam la grisine că un sfert din aluat l-am folosit pentru copt turte, aste turte!
De vro zece ori tot am scris despre aluatul cu borş, o fac şi a unşpea oară, adică:
- borş
- cantitate dublă de ulei/margarină/unt sau o cominaţie de-a lor
- drojdie proaspătă
- făină cât aluatul rezultat să nu rămână lipit de degete frământăcioase
- plus în cazul acesta piure de dovleac copt/ călit/ crud
Pentru vro 15 turte decupate cu paharul eu am folosit un sfert din aluatul obţinut din 100 ml borş+200 gr margarină topită. Le-am copt în teflonata făr de ulei, acolo unde le şi reîncălzesc de mai rămân pentru următoarea zi.

 Zilele trecute cu mare uimire am privit cântarul ce-mi arăta vro 5 kile-n plus, păi sunt la post, dulciuri mănânc rar, de gătit tot aşa, care-o fi cauza?! TURTELE! Cel puţin de 3 ori pe săptămână am pregătit turte, jumătate dintre ele mâncate calde!
 O să-mi cumpăr o moară de făină!

Mi-s linişte, altfel cu toate turtele din lume n-aş adăuga un gram!
Iubesc plăcintarul auriu, mi-i dragă casa-n care miroase a turte coapte în miez de noapte! Aştept troienele cu zăpadă să le întâmpin cu dovleac copt şi scorţişoară!
În programul viitor, tortul vidanjă!

Turte

În una dintre dimineţile trecute am fost omenită cu turte d'astea calde. Cireaşa de pe ele fu mierea de albine, bogdaproste pentru masă!

Pentru doişpe turte, aşa cât podul palmei, fu nevoie de :

* 500  gr făină, la mine de 480

* 250  ml apă călduţă

*  25 gr drojdie proaspătă

*  o lingură margarină topită

*  sare

Doamna ce-mi dădu lecţii zise că şi de face dintr-un kil juma de făină, tot atâta drojdie foloseşte. De-s de frupt adaugă smântână la frământat. De aluatul este foarte lipicios, el frământându-se mai moale, foloseşte puţin ulei. Eu l-am frământat cu făină pân nu s-o mai lipit. Fură pufoase, dar nu chiar ca ale doamnei din poveste. Un alt secret zise că-i ţinutul la crescut un sfert de ceas şi după ce se formează bucăţile ce vor fi coapte şi înţeparea acestora din loc în loc cu furculiţa.

Apoi, coapte fie pe o tavă mai groasă, fie într-o tigaie, eu în teflonata făr de ulei. Nu arse ca la mine, ci doar coapte!

Chiar îs aproape de turtele bunicii de pe plită la foc cu viţă uscată. Le-o lipsit laptele bătut nesmântânit ce-l aveam direct din oalele de lut şi bunica-n pestelci făinoase şi obraji rumeni. Şi mirosul, şi căldura, şi hărmălaia, mă opresc de născut doruri, gata!

Îs bune, s-o priceput, da?!

Turte tradiţionale de Crăciun

În fiecare an,  turtele pentru Ajunul Crăciunului îmi duc gândul către bunica din ceruri.
Amu’, trecem la lumeşti şi spun că îs numa’ bune aşa, dulci atât cât trebe, însiropate la fel, grele deloc şi născătoare de doruri ale copilăriei cu siguranţă!


Pentru turte:
- un pachet cu foi de plăcintă

1. Am scos foile de plăcintă de la congelator şi le-am lăsat o noapte în frigider. Apoi,  în bucătărie a doua zi până s-au dezgheţat.







2. Pe tava de la aragaz le coacem  (musai să fie cu lună plină!:)).
Întoarcem tava mare cu fundul în sus pe ochiul de la aragaz şi le coacem pe rând. Eu le-am tăiat în două să pot face coacerea mai uşor.








3. 45 de minute a durat terminarea întregului pachet de 600 gr foi.






4. Pregătim siropul, fără fierbere, doar :
- 400 ml apă
- 4 linguri zahăr brun
- esenţă de rom
- coaja de la o portocală + o lămâie

5. Pregătim nuca, din cele de mai jos amestecate bine:
- 600 gr nucă puţin uscată în cuptor, apoi măcinată
- 2 pachete zahăr vanilat
- 6 linguri seminţe de cânepă or după cât de mare-i pohta
- 4 linguri zahăr brun




6. Eu pun câte două foi de turte şi un strat de nucă, ung bine prima foaie cu sirop, apoi a doua şi o adaug peste prima, strat de nucă şi iară o foaie, a doua, strat de nucă.









7. Ultimul strat este nucă din abundenţă, eu n-am avut, adică n-am avut sparte şi atunci am făcut doar jumătate din foi, poate va fi vreme, şi nu la Anu’ Nou or Paştele Cailor, să mai încerc un mod de umplere a foilor.
Oricum , am scris cantităţile exact pentru toate foile.







8. Pentru că am avut doar jumătate dintre foi şi să nu pară clătită umplută cu nucă, le-am tăiat în două şi le-am suprapus. Indicată este toată cantitatea de foi, altfel nu se ostoieşte pofta!


                      


   


9. Le-am lăsat în cuptorul închis să se pătrundă bine cu siropul, bunica făcea asta să le ascundă de noi.
Pe la miezul nopţii, trecuseră vr’o 4 ore, m-am dus pe furiş, le-am scos şi uşor cu vârful cuţitului am tăiat milimetric din margini. Când eram cât pe ce să-mi rănesc limba adunând nuca de pe lama cuţitului, am conştientizat că nu-s turtele bunicii, că nu trebe neatinse până trece părintele cu Ajunul, că bunica nu mă vede! Bunica mi-o văzut sigur gândul că julfa mea nu are gustul focului cu lemne şi a seminţelor de cânepă nedecorticate, dar are aceeaşi bucurie a promisiunii că Domnul Crăciun aşteaptă în prag.
Mare tristeţe am avut că nu puteam fi atinsă de spiritul sărbătorilor ce-s pe drum, asta pân’ la imaginea bunicii cu degetele pline de făină şi a fumului născut din cocă pusă la fript pe plintă măturată cu grijă. “Bogdaproste, bunico’!” zisei cu gura plină, aşa cum îmi spunea amu’ 25 de ani că nu se face.

Varianta 2014 ACI