vineri, 31 decembrie 2010

La mulţi ani!

Tot caut motive pentru faptul că n-am reuşit să-mi găsesc vreme pentru împodobitul bradului anul acesta. Pân’ voi lansa rubrica de reţete eşuate, care mi-au mâncat cele două zile ce le-am avut la dispoziţie pentru toate pregătirile Crăciunului, să-mi justific pierderea de vreme cu două aranjamente din brad, pentru care nu-i nevoie decât de juma’ de ceas, semn că risipa nu fu a’ci!




1. Pornim cu crengi de brad, o sârmă mai tare pentru coroniţă, polistiren dat pe răzătoarea mică:), lipici, de preferat aracet, diverse accesorii pentru brad: fundiţe, globuri. În alţi ani aveam pregătite din timp conuri de brad pe care să le vopsesc, fructe dezhidratate, amu´n-am avut decât astea şi o fructieră mică roşie!




2. Am legat cu aţă de papiotă kaki crenguţele de brad pe sârmă pentru coroniţă, am dat cu lipici şi am presărat biluţele de polistiren, am legat fundiţele şi globurile, am aprins lumânarea!


3. Pentru fructieră am procedat identic cu diferenţa că am pus crenguţele direct fără sârmă sau aţă.









Amu’ în prag de An Nou, mă înclin iară cu zâmbet de mulţi ani luminoşi cu sănătate !

joi, 30 decembrie 2010

Ciocolată cu nucă de cocos
















Pentru un om drag, am pregătit de Crăciun bomboane de ciocolată şi ciocolată umplută cu cocos, nu ciocolată cumpărată, nu cremă fiartă, ci pur si simplu şi făr’de foc şi făr’de zeci de conservanţi.

Reţeta de la care am pornit a fost de pe blogul de reţete vegane, dar pentru că nu mi-am înţeles corect propriile notiţe, rezultatul final a fost puţin diferit.













Pentru 40 de bomboane, jumătate umplute, jumătate doar din ciocolată, am avut nevoie de:

- CIOCOLATA –
• 4 linguri ulei de palmier
• 1 avocado curăţat şi dat pe răzătoarea mică
• jumătate cană de apă
• esenţă de vanilie
• 4 linguri miere
• o mână migdale măcinate
• 40 gr cacao
• 4 linguri nucă de cocos
Toate ingredientele se amestecă până se obţine o compoziţie omogenă.

- CREMA-
• 3 linguri ulei de palmier
• 3 linguri fulgi de cocos
• 2 linguri caju mărunţit
• 2 linguri miere
Toate acestea se omogenizează şi-i gata crema!














Am folosit hârtie pentru bomboane, puteam folosi direct matriţa, am turnat cu linguriţa primul strat de ciocolată, apoi strat de cremă şi-n final capacul tot din ciocolată, am ornat cu bucăţi de caju.
Se lasă la frigider/congelator până se întăresc (într-un timp mai mare decât cele cu ciocolata cumpărată).














Sunt tare interesante la gust, pentru mine care folosesc tone de ciocolată cumpărată la bomboane, nu-s taman grozave, dar cu siguranţă de înlocuiesc avocado cu banane şi folosesc puţin lapte praf, le avansez pe lista de preferate.


miercuri, 29 decembrie 2010

Cozonac cu ciocolată pentru diabetici
















Cozonacul acesta este vinovat (împreună cu fratele său cu zahăr, pe care-l mai menajez câteva postări) pentru bradul meu neîmpodobit, deci şi pentru nevenirea Moşului. Amu’ că l-am acuzat în public, să subliniez că a fost unul dintre cei mai buni cozonaci făcuţi vr’odată în toată viaţa mea de cozonocăreasă, adică al doilea cu zaharină şi vr’o şase cu zahăr!
Reţeta este aceeaşi cu cea a cozonacului floare cu prune, doar zaharina înlocuieşte zahărul.

Ingredientele(la temperatura camerei) pentru un cozonac:

# pentru aluat– 500 gr făină
– 3 gălbenuşuri
– 2 albuşuri
– 15 ml zaharină lichidă
– 100 gr unt
– 1 lingură ulei
– 200 ml lapte
– esenţă de rom, coaja de lămâie+ portocală
– 25 gr drojdie
– sare

# pentru cremă
- 1 ciocolată (Milka Diat am folosit eu )
- 100 gr unt
- 100 gr vişine
- scorţişoară
# un gălbenuş de ou cu două linguri de lapte pentru uns cozonacul crud
# o lingură de miere cu două linguri de lapte pentru uns cozonacul copt
Pregătire :


1. MAIAUA
– înmoi drojdia in lapte călduţ şi câteva picături de zaharină
– opăresc 1 lingură făină în lapte clocotit şi las la răcit compoziţia
– amestec drojdia cu făina răcită, presar făină deasupra si las la crescut


2. ALUATUL


- 3 gălbenuşuri se freacă bine cu sare şi zaharină, se adaugă romul, coaja, uleiul
- 2 albusuri se bat spumă
- peste maiaua crescută se adaugă făina, gălbenuşurile, albuşurile, laptele călduţ, untul(eu îl pun la topit în laptele cald)
- se frământă bine 15 minute până aluatul se desprinde de pereţii vasului şi nu se mai lipeşte
- se lasă la crescut


3. CREMA
- untul se freacă spumă
- albuşurile se bat spumă cu câteva picături de zaharină
- ciocolata se mărunţeşte pe răzătoarea mică
- vişinele se scurg pe hârtie absorbantă
- se omogenizează bine untul, spuma de albuşuri şi ciocolata



4. ÎMPLETIRE COZONAC
- aluatul crescut se divide în 3 părţi egale
- crema se împarte la 3
- fiecare parte de aluat de întinde foaie, se adaugă crema şi vişine- evitând capetele,se presară scortişoară, se rulează strâns- pentru ca la final cozonacul să nu aibă goluri între cocă şi cremă
- cele 3 rulouri se împletesc
- se pune împletitura in tavă şi se lasă la crescut






















5.– se unge cu gălbenuş bătut cu lapte
– se coace până nu se mai prinde de scobitoare aluat crud- 50 de minute la foc mediu la cuptorul meu





6. – se unge fierbinte cu sirop de miere si lapte



7. Teoretic nu-i greu, practic e şi mai uşor, jumătate de oră pregătire aluat- cremă, apoi o oră- două doar se priveşte cum creşte, iară juma’ de ceas pregătire pentru tavă, lăsat la hodină până ajunge cât tava şi copt.





Toată casa colindată cu miros de cozonac cald cu scortişoară merită acest efort, apoi bucuria celor de-l gustă iară naşte emoţii şi anulează eforturi ! S-apoi pân’ la Paşte, când e iară vreme de cozonocit, se nasc multe doruri !

duminică, 26 decembrie 2010

La mulţi ani!




Am reuşit performanţa, spun eu nu mică, de a economisi toate dulciurile primite în perioada cu postul. Cum şi Moş Nicolae e prins acolo, asta tre’ să fie explicaţia dulciurilor cele multe pe stoc astăzi, suficiente pentru poale de brăduţ!




Reuşita aceasta are două mici neajunsuri:
• nimeni nu mi-a dăruit şi bomboane pentru brad, păi sigur că-s pretenţioasă, nu tre’bea să am amu’ bradul echipat complet ?!
• cel mai important dintre ele, dulciurile n-au avut şi misiunea de a împodobi bradul, astfel am dublat performanţa economisirilor cu realitatea crudă că-n acest an n-o mai fost vreme şi pentru înglobuit bradu’.






Amu’ schiţat cadrul cel festiv, mă înclin cu urări de sănătate multă tuturor întru mulţi ani!

joi, 23 decembrie 2010

Turte tradiţionale de Crăciun




În fiecare an,  turtele pentru Ajunul Crăciunului îmi duc gândul către bunica din ceruri.
Amu’, trecem la lumeşti şi spun că îs numa’ bune aşa, dulci atât cât trebe, însiropate la fel, grele deloc şi născătoare de doruri ale copilăriei cu siguranţă!


Pentru turte:
- un pachet cu foi de plăcintă

1. Am scos foile de plăcintă de la congelator şi le-am lăsat o noapte în frigider. Apoi,  în bucătărie a doua zi până s-au dezgheţat.







2. Pe tava de la aragaz le coacem  (musai să fie cu lună plină!:)).
Întoarcem tava mare cu fundul în sus pe ochiul de la aragaz şi le coacem pe rând. Eu le-am tăiat în două să pot face coacerea mai uşor.








3. 45 de minute a durat terminarea întregului pachet de 600 gr foi.






4. Pregătim siropul, fără fierbere, doar :
- 400 ml apă
- 4 linguri zahăr brun
- esenţă de rom
- coaja de la o portocală + o lămâie

5. Pregătim nuca, din cele de mai jos amestecate bine:
- 600 gr nucă puţin uscată în cuptor, apoi măcinată
- 2 pachete zahăr vanilat
- 6 linguri seminţe de cânepă or după cât de mare-i pohta
- 4 linguri zahăr brun




6. Eu pun câte două foi de turte şi un strat de nucă, ung bine prima foaie cu sirop, apoi a doua şi o adaug peste prima, strat de nucă şi iară o foaie, a doua, strat de nucă.









7. Ultimul strat este nucă din abundenţă, eu n-am avut, adică n-am avut sparte şi atunci am făcut doar jumătate din foi, poate va fi vreme, şi nu la Anu’ Nou or Paştele Cailor, să mai încerc un mod de umplere a foilor.
Oricum , am scris cantităţile exact pentru toate foile.







8. Pentru că am avut doar jumătate dintre foi şi să nu pară clătită umplută cu nucă, le-am tăiat în două şi le-am suprapus. Indicată este toată cantitatea de foi, altfel nu se ostoieşte pofta!


                      


   


9. Le-am lăsat în cuptorul închis să se pătrundă bine cu siropul, bunica făcea asta să le ascundă de noi.
Pe la miezul nopţii, trecuseră vr’o 4 ore, m-am dus pe furiş, le-am scos şi uşor cu vârful cuţitului am tăiat milimetric din margini. Când eram cât pe ce să-mi rănesc limba adunând nuca de pe lama cuţitului, am conştientizat că nu-s turtele bunicii, că nu trebe neatinse până trece părintele cu Ajunul, că bunica nu mă vede! Bunica mi-o văzut sigur gândul că julfa mea nu are gustul focului cu lemne şi a seminţelor de cânepă nedecorticate, dar are aceeaşi bucurie a promisiunii că Domnul Crăciun aşteaptă în prag.
Mare tristeţe am avut că nu puteam fi atinsă de spiritul sărbătorilor ce-s pe drum, asta pân’ la imaginea bunicii cu degetele pline de făină şi a fumului născut din cocă pusă la fript pe plintă măturată cu grijă. “Bogdaproste, bunico’!” zisei cu gura plină, aşa cum îmi spunea amu’ 25 de ani că nu se face.



Varianta 2014 ACI


duminică, 19 decembrie 2010

Trenuleţul Thomas

















Pentru Sfântul Ştefan – zi onomastică pentru bebe, am realizat eu decorul la tortul Kinder Pinguin, pe care îl va pregăti mam’ sa . Iniţial, bebe a vrut Tomgeri- cum spune el, apoi Thomas, amu’ de l-aş fi întrebat ar fi raspuns maşinuţa Robbie, da’ n-am mai repetat asta, mi-am resetat o dată din cap Tom&Jerry, pentru care am şi acceptat proba cu Hannah Montana, om sunt şi eu!


Etapele sunt identice ca la Hannah, diferenţa constă în faptul ca Thomas nu este tot pictat, baza este din pastă de zahăr colorată în galben (cea rămasă de la Hannah, foarte bine s-a păstrat), apoi din jumătate de doză de PDZ am decupat iniţial trenul din pastă albastră şi am făcut roţile, apoi am pictat părţile ce-s cu negru, din pastă roşie am modelat ferestrele, din gri faţa lui Thomas, care era tare frumoasă în original, la mine cu dinţii puşi cam aduce a vampir! După necazul cu faţa de la Hannah Montana, ăsta este perfect, nu-mi bat capu’ cu asta!


Doar cateva poze:
Colorare PDZ alba
Intins PDZ galbena pentru baza decor









Acoperit foaie de napolitana cu PDZ

Intins PDZ albastra









Decupare trenulet dupa model










Apoi, etapele fara poze, decupat rotile si capul, pictat fata, pictat cu negru. Toate piesele adaugate, le-am lipit de baza cu miere de albine, inclusiv toate steluţele cu care am scris mesajul.

Ceea ce nu-mi place este că l-am încărcat prea tare, la final abia am văzut asta! Şi m-am străduit să ajung la aşa încărcătură multe ceasuri! Nici de poze n-am mai avut vreme!


Îs tare curioasă ce reacţie va avea, în topul bucuriilor tortuloase este tot bebe la Sfantul Alexandru cu ’’Nu tăia Zgubi, nu capu’ Zgubi!’’

L.E. "Mama, mai arată o dată Thomas!", asta ca răspuns la primul contact cu Thomas trimis pe mail.

vineri, 17 decembrie 2010

Colivă
















Reţeta aceasta o am de la o doamnă colivăreasă profesionistă, tare bune şi frumoase le face pe colive şi în targetu’ ei nu-i criză!
Poate voi reuşi peste o vreme să o surprind pentru blog în funcţiune. Pân’ atunci, ce mi-o ieşit mie din reţeta sa.
Ingrediente:
• 500 gr arpacaş
• 1500 ml apă
• 250 gr zahăr
• 150 gr nucă măcinată
• o jumătate de mână stafide
• coaja rasă de la jumătate de lămâie+ jumătate de portocală
• esenţă de rom – jumătate sticluţă Coselli- marca indicată de doamna
• un plic zahăr vanilat.
Reţeta o fost pentru 1 kg arpacaş, am injumătăţit-o şi tot am colivă pân’ la Crăciun, hai până-n Ajun, când e timpul turtelor.
Eu am lăsat arpacaşul o zi în apă, cu gândul că va fierbe mai repede, da’ n-o fost diferenţe de timpi faţă de dăţile făr’ de înmuiat.











De la doamna citire :
»Se pune grăul la fiert într-un ceaun sau o oală mai mare şi cantitatea de apă de două ori şi jumătate cu un praf de sare. »
Am pus în oală, ceaun n-am, o cam trebuit să fiu atentă să nu se lipească şi să fierb la foc mic.











A'ci s-o aburit aparatu'.
« Când este aproape fiert-gata- se adaugă zahărul – se înmoaie iar şi apoi se întăreşte- se dă la răcit »
Nu ştiu care e rostu’ lu’ înmuiatu’ şi întăritu’, când aproape o fiert, i-am adăugat 3 linguri pline de zahăr brun, când zahărul s-o topit, am oprit focul!














« Se pune într-un lighean compoziţia şi se adaugă toate celelate . »
Am lăsat puţin compoziţia să se răcească şi am adăugat miezul de nucă, răzătura, stafidele înmuiate in rom, zahărul vanilat, fără lighean, în oala de-o fiert .

« Se consumă ca atare. Poftă bună!«

Mie-mi place caldă cu o lingură de margarină şi un praf de scorţişoară.
Fix un ceas juma’te o fost între pus arpacaşul la fiert şi pozat, mâncat.
Mai repede ajungeam la poarta cimitirului pentru o porţie de colivă pomană!