vineri, 31 mai 2019

TERENTE - ZODIA ZMEILOR


Atențiune, atențiune! Am ajuns la performanța de a îndeplini două Provocări cu un singur text. 
Doamnelor, domnilor! Raportez: 
  • Provocarea În luna mai citesc doar cărți de cinci steluțe ultimul episod (4); 
  • Provocarea 7 texte în 7 zile - ce vrei tu, Mărie, numa scrie! -  ziua numărul 5.
Când am gândit Provocarea În luna mai citesc doar cărți de cinci steluțe am presupus că va fi o metodă eficientă de lectură. Mi-o întrecut toate așteptările rezultatul final:  4 cărți în 3 săptămâni. Motiv pentru care se reportează și în luna iunie

N-am desigur nicio garanție pentru numărul steluțelor atunci când încep o lectură, dar aș cam paria că multe dintre ele vor sfârși la capătul ăl bun. S-o adeverit și asta: 3 volume cu 5 steluțe și unul cu 4. Slavă!

______________
Inventarul cărților în curs de citire
Deși planul lui 2019 poruncește să citesc doar dintre cărțile neterminate ale anului trecut, de la a doua carte am încălcat restricția. Păi ar însemna să trudesc la patru volume tot anul, căci n-am descoperit butonu' care-mi dă dezlegare pentru cărțile sunt scrise și spre a fi abandonate înainte de ultima pagină.
    În speranța că voi ajunge cândva să citesc doar o carte, treacă de la mine, hai, două, am introdus raportarea necititelor. Dintre cele începute în 2018 am neterminate din 6 ș-am pornite din 2019 încă 4 bucăți. 

    De ce astă carte
    Mă fascinează dintotdeauna lecturile lu' frate-miu. N-am prea nimerit în biblioteca lui cărți grozave, dar nu mă las păgubașă din atâta. La ultima vizită l-am ales pe Terente pentru că știam câteva lucruri (violator în serie, cel mai mare penis conservat pe la habar n-am ce muzeu) și am gândit că n-ar dăuna o documentare facilă și aplicată. Ș-apoi era cu autograf și număr de telefon, cam interesant. 



    **** TERENTE - ZODIA ZMEILOR
    Am început să citesc cartea la prânz în timp ce urmăream pe laptop o emisiune înregistrată. După câteva pagini am închis ecranul, cartea era captivantă. Am izbutit să o termin repede. Întâmplări ca aceasta îmi amintesc cât sunt de norocoasă cu timpul meu liber nelimitat. Doar în astfel de ocazii conștientizez că trăiesc o perioadă de lux și huzur pentru că-s făr de îndatoriri. E și meritul lui B. care acceptă hrană rece și o săptămână și să nu ies din pijamale tot atât.  

    Pierzându-și sufletul o dată cu moartea soției și a celor patru copilași, Terente era văzut de săteni ca uriașul ce se ceartă zilnic cu Dumnezeu. N-ar fi fost om rău, dacă soarta ar fi fost mai blajină. Dar, în ceasul nașterii sale, ursitoarele hotărâseră altfel... Dacă Terente ar fi lucrat singur, poate ar fi rămas cu faima de Don Juan și cu doar două crime pasionale pe răboj. Dar, trecea prin bune și prin rele având doi tovarăși. (Pag. 64 - 65)
    Autoarea volumului a ales un mod grozav de a scrie povestea lui Terente (Ștefan Vasali). Deși menționează că nu este o lucrare de doctorat, ci una beletristică, folosește extrem de multe date reale. Este atât de intensă toată atmosfera, oamenii sunt cei ai timpurilor ălora, îndeletnicirile, orașul, vorbele, apucăturile, bordelul, absolut minunată creație! Mi-a amintit de scriitura Doinei Ruști încă din primele rânduri. Să mă întâlnesc cu Hortesia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, Ana Aslan în cele dintâi file fu cuceritor. Am sărit pe Wikipedia să verific de-s posibile detaliile or îs ficțiune. În perioada aceasta în care trăiesc făr de niciun chef și cu lehamite, a fost salvator interesul pentru tot ce urmează, dorința de a găsi repede continuarea și sfârșitul. 

    Violul își pierduse sensul din dicționar, renăscând într-o himeră romantică. Dar, certamente, visând la o brutală posedare, nu căutau trauma în sine, cât satisfacerea unor tentații refulate. Terente, zeu păgân, coborâse o vrajă peste orașul dunărean. Îl visau fetele, se-nfiorau babele, tânjeau după el nevestele! (Pag. 61)
    Mai mult decât destinul Regelui bălților, care nici în carte nu este 100% subiectul în jurul căruia se învârt toate, m-au copleșit realitățile unei lumi de care habar n-aveam: În Brăila la 1920 erau 30 de ziare locale (sper că n-am reținut eronat), 18 etnii, teatrul era atât de dezvoltat încât o piesă care nu avea succes acolo nici nu se mai juca la București, bordeluri plătitoare de impozite, cofetării celebre, imperii bancare, corupție. Deși n-am ajuns niciodată în Brăila, probabil când voi ajunge prima dată voi privi totul prin ochii lecturii acesteia. 
    Dacă dragostea nu există, nu merită inventată. 
    Camil Petrescu, Ana Aslan, Hortensia Papadat-Bengescu vorbesc în carte cu expresiile din viața reală, multe dintre detalii sunt tot de acolo, întreaga scriitura naște imagini cinematografice, este un volum minunat!


    Despre steluțe
    Avem două vieți. A doua începe abia când înțelegem că avem numai una. (Confucius)
    Am mai povestit care mi-i calea notelor: iau cartea și-i anticipez steluțe făr să citesc un rând. Apoi lectura le păstrează or ba. Terente a pornit cu 3 steluțe gândindu-mă că-i un subiect de cancan și că are o copertă sufocantă. Dar a fost o lectură surprinzătoare. Pentru că sunt date reale la tot pasul mă așteptam ca și povestea lui Terente să fie reală. Și am notat cu 5 steluțe. Apoi, am citit informațiile de pe Wikipedia și am fost tare dezamăgită că-s ficțiune. Ulterior m-am tot sucit. Aș fi premiat documentarea și scriitura cu 5, dar parcă tot fu șocant să descopăr neconformitatea subiectului principal. Pân la urmă am rămas pe o steluță penalizare, dar nu-s atât de convinsă că n-am fost nedreaptă și că invenția nu e în enciclopedia virtuală.  
    În epoca doctoratelor copy-paste și a lucrărilor științifice elaborate-n pușcării, vă invit să priviți pe gaura cheii în saloanele elitelor și-n vestitele bordeluri ale Brăilei anilor '20. Romanul este un puzzle între relatările ziarelor, amintiri ale oamenilor care au savurat epoca și otrava ficțiunii, având în centru un personaj fascinant. (...)Probabil că este cea mai cuminte carte care se putea scrie despre purtătorul celui mai celebru penis din Europa ultimului secol. (Nota autorului, pagina 267)
    • TERENTE - ZODIA ZMEILOR / Doina Popescu-Brăila, editura Torent Press, 2016, 274 pagini.

    Criteriile prin prisma cărora aș acorda steluțele de n-aș fi atât de subiectivă:
    *          cărțile imposibil de citit, deci lecturilor abandonate;
    **        volume cărora le-am citit toate paginile,  dar care nu mi-au  născut  niciun  zâmbet  or  emoție;  finalizarea lor se datorează doar imposibilității mele de a lăsa o carte neterminată;
    ***        cele nici prea-prea, nici foarte-foarte;
    ****       scriiturile cărora nu le găsesc niciun cusur, dar pentru care nu năzui să le recitesc;
    *****    cărți care mi-au plăcut enorm, pe care le-am citit dintr-o suflare,  care mă bântuie;  lecturi pe care abia aștept să le repornesc.


    ________________
    În 2019 am mai citit:

    4 comentarii:

    1. No mai! :D Ce lecturi interesante are fata noastra :D Urmatoarea pe lista este 50 Shades of Grey? :D Nu de alta, dar eu le-am citit si cineva a avut de castigat din asta :D

      RăspundețiȘtergere
      Răspunsuri
      1. Ha, ha! Sunt atât de disperată de necheful pentru lectură încât aș citi și ambalaje de ciocolată:) Cartea asta este absolut grozavă!

        Ștergere
      2. Eu am ramas fara carti de citit :D Am luat din biblioteca Opere alese - Caragiale si imi este atat de greu sa o citesc! Nu se prinde de mine si este tare greoaie in scriere :(
        Mi-am tot propus sa merg la mamasi sa-mi aduc din bibloteca ei ceva de citit, dar planetele nu se aliniaza :)

        Ștergere
      3. Mă strădui să-ți trimit eu câteva săptămâna asta.

        Ștergere