Inventarul cărților în curs de citire
Ptiu, ptiu, să mă stuchi pentru a nu mă deochea! Am izbutit pân acuș în aproape toate zilele anului ăstuia să citesc, de nu mai multe pagini, măcar câteva rânduri.
- Deși planul lui 2019 prevede să citesc doar dintre cărțile neterminate ale anului trecut, de la a doua carte am încălcat restricția. Păi ar însemna să trudesc la cinci volume tot anul, căci încă n-am descoperit butonu' care-mi dă dezlegare pentru cărțile sunt scrise și spre a fi abandonate înainte de ultima pagină.
În speranța că voi ajunge cândva să citesc doar o carte, treacă de la mine, hai, două, am introdus noua rubricuță în textele despre cărți. Dintre cele începute în 2018 am 5 neterminate din 6 ș-am pornite din 2019 încă 2 bucăți.
Despre carte
- Mi-am comandant volumul în campania dacă tot vor fi șase luni făr de salariu, ia să-mi cresc stocuri de cărți, în toate săptămânile, cât mai îs bani.
Efemeride pentru că Yalom, adică una dintre marile mele iubiri. Atât de mare încât este printre puținii autori din opera cărora ajung să citesc în fiecare an. Nu m-ar mira să mai fi comandat culegerea asta și cu alte ocazii și să șadă în casa cea nouă printr-o paporniță pân la toamnă, când poate vor fi bani pentru rafturi cu divan.
*****EFEMERIDE
Pentru că sunt zece texte scurte, au cel mult 20 de pagini, am decis să citesc doar câte unul pe zi, nu doar pentru a mă bucura mai mult timp de savoarea scriiturii ci și pentru a mă motiva să mai recuperez din restanțe. Căci, da, nu pot de bună voie și nesilită de mine să citesc dintre cărțile neterminate, ci trebuie să mă șantajez: nu ai voie la Yalom decât după Cărtărescu ăla început în 2016!
Sunt îngrozită că într-un viitor, nu foarte îndepărtat, nu voi mai avea nimic nou de citit pentru că scriitorul drag a murit. Probabil voi reciti tot ce a publicat și voi descoperi sensuri invizibile mie acum.
Despre steluțe
Am completat steluțele pe Zambetania în ziua în care mi-o sosit coletul cu Efemeride. Știam că-i o carte de 5 steluțe așa cum știu că aproape întotdeauna noaptea e întuneric și ziua lumină.
Să citesc culegerile de povestiri psihoterapeutice semnate Irvin D. Yalom este pentru mine, de fiecare dată, o nouă experiență intensă, răvășitoare, dureroasă, scumpă. Dar ce bucurie să fii martorul recuperării pas cu pas, un privilegiu!
Titlul cărții m-a dus cu gândul la imaginea splendidă din România neîmblânzită, moment în care mii de fluturi participă la dansul vieții, care-i și al morții. Să văd clipa pe un ecran uriaș, în aer liber, la poale de munte, într-o toamnă târzie și călie, e în sine o amintire prețioasă.
Sper să fie răgaz în ăst an și pentru alte titluri yalomiene. Când regula (una dintre zecile din capul meu) prevede ca un autor cu mai multe cărți de 5 steluțe să apară o singură dată în top 10 al cărților citite în an, de ce să nu-mi complic alegerile?!
*****EFEMERIDE
Gândește-te că nu peste mult timp nu vei mai fi decât nimeni de nicăieri.Ca toate celelalte volume semnate Irvin D. Yalom și Efemeride este tot o culegere de povestiri psihoterapeutice. Ca toate celelalte ajunse la mine, că omu o mai scris și romane or lucrări de psihiatrie.
Pentru că sunt zece texte scurte, au cel mult 20 de pagini, am decis să citesc doar câte unul pe zi, nu doar pentru a mă bucura mai mult timp de savoarea scriiturii ci și pentru a mă motiva să mai recuperez din restanțe. Căci, da, nu pot de bună voie și nesilită de mine să citesc dintre cărțile neterminate, ci trebuie să mă șantajez: nu ai voie la Yalom decât după Cărtărescu ăla început în 2016!
- Ce-am decis n-are legătură cu ce-am înfăptuit. Am terminat cartea în două zile din ianuarie doar pentru că în prima era prea târziu, în noapte, s-o sfârșesc.
Mulțumesc lui Dumnezeu că mai am vreme. M-am bucurat că gândea așa. Am cunoscut mulți oameni care au reușit să reacționeze la durere într-un fel pozitiv. Confruntarea cu greutățile vieții lor i-a trezit la realitate și a produs schimbări importante în viață. (Despre cum să fii autentic)Citind, ca și în celelalte volume, că diagnosticele sunt din dosare reale la care a lucrat, dar că a schimbat cu totul datele pacienților, chiar sexul, pentru a nu putea fi identificați și a le păstra confidențialitatea, mă mir continuu, de unde le scoate poveștile de viață? Sunt atât de multe detalii, din atât de multe domenii, încât pare să nu existe imaginație suficientă pentru asta. Și toate dialogurile astea fascinante psihoterapeut-pacient? Întotdeauna încep povestirile cu ultimele pagini în care Yalom lămurește care dintre pacienți apar cu numele și destinul real. De cele mai multe ori sunt cei care se află în stadii terminale în momentul scrierii cărții și care insistă să apară cu numele și poveștile adevărate. La cazurile respective sunt mai atentă.
A insistat că vorbise cu mine despre acest proiect, dar eram convins că nu era adevărat. Asta a fost ultima picătură și am concediat-o pe loc, apoi am mai concediat-o de vreo trei ori, dar ea nu accepta așa ceva. De câte ori protestam împotriva onorariului ei, îmi amintea, pe bună dreptate, de nenumăratele seri chinuitoare pe care le petrecusem cu soția plătind facturi și ținând contabilitatea până să apară ea, și apoi îmi sugera să lucrez cu vreo două ore mai mult în fiecare lună ca să-i plătesc salariul. Susținea că era indispensabilă... (Îți mulțumesc, Molly)Este o Bucurie cartea aceasta. Citatele pentru Zambetania sunt întotdeauna nesemnificative pentru calitatea scriiturii pentru că ele sunt parte dintr-un întreg ce nu se lasă ciuntit atât de abuziv.
Sunt îngrozită că într-un viitor, nu foarte îndepărtat, nu voi mai avea nimic nou de citit pentru că scriitorul drag a murit. Probabil voi reciti tot ce a publicat și voi descoperi sensuri invizibile mie acum.
- Cred că s-ar răsuci autorul în pat de-ar afla câte greșeli de tehnoredactare are lucrarea sa în limba română. Yalom care prețuiește fiecare mail scris corect.
Sunt atât de fascinată de tehnicile doctorului Yalom, mai ales despre importanța pe care o acordă viselor în procesul vindecării, încât am reușit să-mi interpretez visul în timp ce-l visam. Da, da, nu e un joc de cuvinte doar. Teoria psihoterapeutului, demonstrată în foarte multe dintre spețele descrise, este aceea că subconștientul trimite mesaje importante prin vis pentru a fi decodificate sensuri. Mă-ntorc la visul meu: eram într-un spital cu foarte multe uși și nu mai știam pe care să ies. Nu că-ntr-o situație reală asemănătoare aș fi avut vrun gram de orientare. Tot etajul acela era un șantier și pentru mine toți sacii și schelele semănau identic cu cei pe lângă care intrasem. Ș-am auzit o voce în vis, vocea mea, probabil sunt atât de stresată cu șantierul din casa cea nouă încât inconștientul molfăie aceleași temeri, căci, da, în ăst punct nu văd nicio ieșire situației noastre făr de bani. Și tot în zorii cu spitalul, eram deasupra unei găuri negre în care se cobora pe o scară foarte îngustă. M-am tot învârtit pe lângă ea, era singura soluție pentru coborât și era musai să cobor, dar mi-a fost teamă, treptele erau prea mici. Hai, deșteapto, descifrează-l și pe ăsta! Mă certam cu mine în vis desigur. E ciudat, îmi ziceam, că-s în vis, adică acolo unde de regulă sunt foarte curajoasă, ar fi trebuit să sar în cap pân acuș. Adevărul e că o fi fost înăuntru-mi ăla întunecos, pe care știu că tre să-l cercetez, dar încă n-am curaj să mă pornesc.
Da, nici măcar în capul meu nu mă plictisesc!
Am completat steluțele pe Zambetania în ziua în care mi-o sosit coletul cu Efemeride. Știam că-i o carte de 5 steluțe așa cum știu că aproape întotdeauna noaptea e întuneric și ziua lumină.
Să citesc culegerile de povestiri psihoterapeutice semnate Irvin D. Yalom este pentru mine, de fiecare dată, o nouă experiență intensă, răvășitoare, dureroasă, scumpă. Dar ce bucurie să fii martorul recuperării pas cu pas, un privilegiu!
Titlul cărții m-a dus cu gândul la imaginea splendidă din România neîmblânzită, moment în care mii de fluturi participă la dansul vieții, care-i și al morții. Să văd clipa pe un ecran uriaș, în aer liber, la poale de munte, într-o toamnă târzie și călie, e în sine o amintire prețioasă.
Sper să fie răgaz în ăst an și pentru alte titluri yalomiene. Când regula (una dintre zecile din capul meu) prevede ca un autor cu mai multe cărți de 5 steluțe să apară o singură dată în top 10 al cărților citite în an, de ce să nu-mi complic alegerile?!
- Efemeride / Irvin D. Yalom - traducere Alex Moldovan și Mariana Buruiană, editura Vellant 2015, 186 pagini.
Criteriile prin prisma cărora aș acorda steluțele de n-aș fi atât de subiectivă:
* cărțile imposibil de citit, deci lecturilor abandonate;
** volume cărora le-am citit toate paginile, dar care nu mi-au născut niciun zâmbet or emoție; finalizarea lor se datorează doar imposibilității mele de a lăsa o carte neterminată;
*** cele nici prea-prea, nici foarte-foarte;
**** scriiturile cărora nu le găsesc niciun cusur, dar pentru care nu năzui să le recitesc;
***** cărți care mi-au plăcut enorm, pe care le-am citit dintr-o suflare, care mă bântuie; lecturi pe care abia aștept să le repornesc.
________________
În 2019 am mai citit:
Nu am citit nimic pana acum de acest autor. Ia sa nu-l ascunzi in bagaje prea bine si sa mi-l dai si mie la cercetat!
RăspundețiȘtergereMă gândisem și eu că e timpul să vă fac cunoștință:)
Ștergere