După ce vreo două luni n-am reușit decât să mut volume dintr-un teanc de necitite în unul de neterminate, am izbutit într-una dintre săptămânile lui iunie să gat fix 5 cărți, ultima dintre ele fu Un băiat de pe lista lui Schindler.
**** Despre domnul Schindler
Leon Leyson este unul dintre supraviețuitorii Holocaustului. Avea 10 ani când a fost închis de naziști într-un ghetou din Cracovia împreună cu o parte din familia sa. După eliberare s-a refugiat în Statele Unite, zic refugiat pentru că deși Polonia era liberă, evreii nu și-au mai găsit locurile. În noua țară nu s-a gândit niciodată să-și spună cumplita poveste. Asta până când a văzut filmul lui Steven Spielberg din 1993 și disputele privind luminile și umbrele asupra personajului Oskar Schindler.
Nu este o mărturisire scrisă de un profesionist al literelor. Nu se pune accent pe stil, nu se urmărește a dospi suspans și ritm alert. Un om, Leib Lejzon, povestește pe hârtie la 80 de ani despre cum îi fu perioada 1939 - 1945, adică viața la 10 - 15 ani. Nu am înțeles cât o durat scrierea, o și murit în anul apariției volumului, 2013, dar fu anevoios să coroboreze propriile informații cu cele ale familiei. Părinții s-au stabilit tot în America, un frate și o soră în Israel. Doi frați au fost executați imediat ce-o pornit Războiul.
Mărturisirile încep cu primii ani ai raiului copilăriei într-un sătuc din Polonia, Narewka, și se sfârșesc cu adaptarea la o nouă lume după ce se traversează iadul celui de Al Doilea Război Mondial. Cele mai multe dintre pagini vizează teribilele amintiri din război, dar m-am bucurat să le citesc în contextul deplin al vieții și nu doar ca etapă făr de început și făr de sfârșit.
Nu prea înțelegeam lucrurile acestea, fiindcă știam că Iisus trăise cu multe secole în urmă, însă personalitatea mea nu conta prea mult în comparație cu identitatea mea de evreu; iar pentru cei care păreau să ne urască nu avea importanță în ce perioadă trăia un evreu; evreul era evreu și fiecare dintre ei era responsabil pentru moartea lui Iisus. Din fericire, animozitatea dura doar câteva zile pe an, iar în general evreii și creștinii coexistau pașnic în Narewka.
Ziceam, nu mai știu la care dintre cărți, că simt de la o poștă dacă cel care scrie e un om vindecat or încă orbecăie prin traumă. Leon Leyson nu publică astă carte pentru a înfiera naziștii, el o face cu recunoștință pentru salvatorul său și cu deplina credință că viața sa ar fi fost mai puțin fericită dacă nu ar fi trăit teroarea războiului. Astfel paginile sunt înfășate în lumină și liniște oricât de oribile sunt evenimentele evocate. Nu-s încărcate cu furie, răzbunări și energii negre.
Când am ieșit din nou pe străzile Cracoviei, din sinistrul ghetou cu zidurile sale încoronate cu pietre de mormânt, am fost șocat de faptul că viața părea să se desfășoare la fel ca înainte. Era ca și cum intrasem într-o buclă temporală… sau ca și cum ghetoul s-ar fi aflat pe o altă planetă.
Când într-un film personajul este salvat în ultima secundă, pare atât de nerealist scenariul. Când se repetă tiparul de cinci ori la rând îmi zic că-i desene animate și nu-mi mai bat capul să pricep. Când un om în viața lui se salvează de zeci de ori în ultima fracțiune a clipei, știu că eu n-aș fi în stare. Ceea ce trăim este efectul acțiunii/inacțiunii din toate momentele. E imposibil să existe o dată viitoare identică. Deja ne-am mutat mai la stânga ori mai la dreapta pe drumul vieții. Asta este ceea ce m-a uluit la Leon (numele americanizat al lui Leib): lupta pentru fiecare milimetru de viață. Sigur că trăim alte timpuri, dar oare chiar n-avem niciun război din care să răzbim?
Cărțile acestea care depun mărturie despre Holocaust sunt atât de diferite deși vorbesc despre aceleași realități: lipsa de umanitate, abuzul, foametea, frigul. Nu-mi amintesc de vreuna dintre ele căreia să-i lipsească personajul lumină, eroul. Că nazistul Oskar Schindler o salvat peste 1200 de evrei de la exterminare parcă știam. Dar că o pierdut toată averea în misiunea aceasta habar n-am avut. Pe Leon Leyson l-o salvat împreună cu alți patru membri ai familiei sale. Pe sora sa chiar de pe drumul către Auschwitz. Pe întreaga perioadă 1939 - 1945 le-o fost înger păzitor. Apoi s-o-ntors roata, c-așa-i viața. Supraviețuitorii l-au îngrijit pân la moartea din 1974. Leon Leyson nu-i închină osanale și nici nu folosește cuvinte mari, se ferește chiar și de erou. Mărturisește faptele pe care le-a văzut și auzit. Acestea vorbesc despre omul Oskar Schindler.
Campbell a spus că eroul este o ființă umană obișnuită, care „face cele mai bune lucruri în cele mai rele condiții”. Oskar Schindler este personificarea acestei definiții.
Despre steluțe
Când este vorba despre o carte care dezvăluie atât de multă durere mă simt foarte vinovată că nu-s în stare de 5 steluțe, de parcă necazul omului ar fi mai prejos și cântarul intensității sale îi la mine pe tastatură. Principalul meu criteriu este însă emoția și nu toate poveștile teribile mă răvășesc până-n rărunchi.
O astfel de carte are meritul de a-mi modifica dioptriile cu care-mi judec propria viață. Din păcate efectul este de scurtă durată. La finalul cărții sunt discursurile ținute de cei doi fii la moartea lui Leon. Unul dintre ei povestește, cred că fata, cât de fericit era tatăl lor când spăla vase. De era în ospeție sau gazdă, spălatul vaselor era bucuria sa. Deși aștept mașina de spălat vase ca pe Moș Crăciun când îmi amintesc de Leon încerc să strecor și bucurie în clăbuceala farfuriilor și limpezirea tacâmurilor.
- Un băiat pe lista lui Schindler, Leon Leyson, editura Rao, 2017, 239 pagini.
- Cine mi-a ucis fiul? Dosarul Frumușanu-Crăiniceanu se redeschide ****
- Flăcări, foc, arderi interioare... - Simona Ardelean **
- Devenirea - Ovidiu-Dragoș Argeșanu ****
- Mobilul - Stephen King ***
- Ghicește-mi în cafea - Victor Ion Popa *****
- Omul care vedea dincolo de chipuri - Eric-Emmanuel Schmitt ****
- Felix și izvorul invizibil - Eric-Emmanuel Schmitt ***
- Contorsionista - T. O. Bobe ***
- Oameni anxioși - Fredrick Backman ****
- Trei zile - Anders Roslund ****
- Omul de castane - Soren Sveistrup ****
- Măștile fricii - Camelia Cavadia *****
- Prințesa ghețurilor - Camilla Lackberg ***
- Noi contra voastră - Fredrick Backman ***
- Jurnalul unei iubiri pierdute - Eric-Emmanuel Schmitt ****
- Din suflet - Demi Moore ****
- Tu - Caroline Kepnes ****
- Copilul tău. Părinții tăi. Tu - Ioana Chicet - Macoveiciuc ****
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu