De ce astă carte
La magazinul de suprastocuri am găsit cu 6 lei volumul acesta. Chiar de prima intersecție cu Mircea Daneliuc s-o petrecut abia anul trecut, prozatorul - regizor o devenit imediat unul dintre autorii mei preferați.
Ca un grătar de mici e un roman (160 pagini), iară Un picior de plai, cu șpițul îi o nuvelă de 50 pagini și n-am priceput de ce-or fost cuprinse împreună în ăst volum. Nici nu mai contează nelegăturile, importantă-i scriitura asta unică.
Romanul are iară o temă politică, am mai întâlnit-o anul ăsta în Petru și Pavel, diferența îi că politicul nu mai este una singură dintre piesele de puzzle ci întreg tabloul. De n-ar fi vorba de țara asta, Menajeria cum îi zice-n text, și de viețile noastre care se sfârșesc cu viteza luminii în timp ce noi ne hăhăim de pe margine, Ca un grătar de mici ar fi o comedie la care s-ar râde cu lacrimi multe. În aste condiții este însă un text care cam doare și doare și chiar doare.
Domnul care scrie la persoana întâi Ca un grătar de mici este sosia prim-ministrului. Trăiește pe undeva pe sub Casa Poporului cu celelalte dubluri ale personajelor principale. Nu le zice pe numele de pe televizor, ăla de-l știm noi: Băsescu, Udrea, Boc, dar îs ușor de identificat fiecare pe căprăria lui. Acolo, în Menajerie, se petrec multe dintre cele ce nici cu mintea nu le gândești la aleșii poporului și de la rolurile lor în slujba cetățenilor. Povestirea este traversată (întreruptă) la tot pasul de trăirile unui alt personaj. Se repetă deci scenariul din Strigoi fără țară și cel din Petru și Pavel. Chiar de am trecut prin cele două antrenamente, tot îmi este dificil să urmăresc astfel de construcții până-n punctul în care sunt dezvăluite legăturile dintre eroi și parcă nu mai apare totul atât de îmbârligat.
O carte-film cu ticăloși, idioți, mafioți, bișnițari, hoți, nu-i niciunul, cât de mic, mai breaz. Tristețea și nesperanța îs pe toate rândurile și-n toate cuvintele și, de nu ești deja depresiv, poți ajunge. Luminițe nu există, doar tonuri cenușii pe fundal aplaudac. De ce să te supui de bună voie și nesilit de nimeni exercițiului acesta crunt?! Pentru frumusețea scriiturii! Da, da, sarcasm, cinism, ironie, dar ce frumusețe! Zău!
Totuși, am o problemă cu poporul român. Îmi surprind resentimente blamabile. Oricum, nu mai am nimic de pierdut. O țară învinsă prin boli interne, care, culmea!, l-a dat pe Antonescu, dar și pe Tătelu. De unde supușenia, la urma urmei genetică, opinia mea, care n-am fost niciodată supus? Blegeala de-a se revolta, de a cere? Incapabil de orice ripostă, de orice protest și-n același timp lăsându-și votul cumpărat pe-o găleată de plastic, pe un kil de mălai. Îți spun eu de unde... Ieșitul în stradă e plictisitor; ori e cald, ori e frig, dar totdeauna e de strigat. Mai bine la televizor sau la un grătar.
Un picior de plai, cu șpilul mi-o plăcut grozav. Am abandonat romanul, am citit nuvela, ș-am revenit cu energii pentru începutul volumului greu lecturabil din pricina personajelor detestabile. Oricum scriitura lui Mircea Daneliuc este foarte cinematografică, dar tot mă întreb încă de evenimentul din viața românului revenit din Tulsa, Oklahoma, nu l-am văzut mai întâi într-o secvență de film. Am reținut orașul pentru că mi-am găsit un nou program de crime (ura!) și unul dintre seriale este filmat în Tulsa. Omu, Nicu sau Nick, revine-n țară să trăiască sfârșitul lumii acasă și întâmplarea, ce trebuie să fie ultima, îi savuroasă, tragică și încântătoare.
Nu eram nici eu prea convins la-nceput, dar au spus și la NASA: cade un bolovan din cometa aia, știi care. Tu ai venit să mă sperii? De ce mă sperii așa? Asta-i bună, te rog să nu mai glumești! Când vine? Pe 27... Acu' v-ați găsit, de Christmas, când cade 27? Ați înnebunit, ai îmbătrânit, ai alțaimăr?!De unde știi tu că se știe la NASA? Spune și Joe O'Leary de două luni la televizor, se duce dracului tot. La religia mea nu se spune nimic, de ce să-l cred eu pe Leary al tău?! N-ai decât să te uiți tu la el...
Nu voi detalia ce preocupări are omul nostru înainte de sfârșitul iminent, e o temă interesantă asta: ce-ai face azi, de mâine ai muri sigur. Am încercat să nu prea judec și atunci din povestea s-a cernut doar tristețea.
...începi să mori de-a doua zi de cum ai ieșit din sistem. Îmbătrânești, nu te mai știe nici dracu', amuțește întâi telefonul, de e-mailuri nu mai vorbesc. Doar ăia cu facturile se mai interesează o dată pe lună: mai ești viu, scoate banul! Câți din ăia cu care ai copilărit, cu care-ai domnișorit se mai foiesc pe lumea asta nervoși? Duși, adio, ședere plăcută! Trăiești într-un cimitir și te faci că nu vezi, nu te uiți unde calci. Mort, nu-ți vine să recunoști, dar ești mort; obișnuiește-te cu situația, să nu fii surprins când dai colțul.Despre steluțe
4 steluțe doar din cauza temei. Îs sigură că de nu era pe fundal politic, efectiv nu mai rabd nici măcar textele, dară subiecții, scriitura aceasta ar fi fost de coroniță. Ea este, dar nu pentru mine azi. Îs nedreaptă, așa e. Încerc să dreg pocinogu c-o evaluare separată pentru cele două povestiri în clasament.
În topul personal ordinea este:
- Strigoi fără țară ***** - ASTA este declarația mea de dragoste pentru roman
- Petru și Pavel ***** - ACI am povestit întâlnirea
- Un picior de plai, cu șpițul *****
- Ca un grătar de mici ***
- Ca un grătar de mici - Un picior de plai, cu șpițul - Mircea Daneliuc, Adenium, 2013, 213 pagini.
Criteriile prin prisma cărora aș acorda steluțele, de n-aș fi atât de subiectivă:
* cărțile imposibil de citit, deci lecturilor abandonate;
** volume cărora le-am citit toate paginile, dar care nu mi-au născut nicio emoție; finalizarea lor se datorează doar imposibilității mele de a lăsa o carte neterminată;
*** cele nici prea-prea, nici foarte-foarte;
**** scriiturile cărora nu le găsesc niciun cusur, dar pe care nu-mi doresc să le recitesc;
***** cărți ce mi-au plăcut enorm, pe care le-am citit dintr-o suflare, care mă bântuie; lecturi pe care abia aștept să le repornesc.
În 2020 am mai citit:
- Caractere atipice - Tom Hanks ****
- 12 ani de sclavie - Solomon Northup ****
- Trenuri cu prioritate - Bohumil Hrabal ****
- Zogru - Doina Ruști ****
- Cronica vieții mele - Bob Dylan ***
- Borges la 80 de ani. Cărțile și noaptea *****
- Șatra - Zaharia Stancu ****
- Să nu râzi - Raluca Feher *****
- Destin încarcerat - Gheorghe Vîrtosu ***
- În ape adânci - Paula Hawkins ****
- Minciuni pe canapea - Irvin D. Yalom *****
- Povestea lui Lisey - Stephen King ***
- Mămica la două albăstrele - Doina Ruști ****
- Povestea Faridei - Farida Khalaf ***
- Maria Tănase - Stejărel Olaru ****
- Prințese necuviincioase - Linda Rodriguez McRobbie ****
- Ajută-mă să nu dispar - Petronela Rotar *****
- Petru și Pavel - Mircea Daneliuc *****
- Bohemian Rhapsody: Adevărata biografie a lui Freddie Mercury / Lesley-Ann Jones ****
- Memoriile unei fete cuminți - Simone de Beauvoir ****
- Splendida cetate a celor o mie de sori - Khaled Hosseini *****
- Laur - Evgheni Vodolazkin ****
- Amintiri din Casa morților - F.M. Dostoievski ***
- Apocalipsa - Stephen King ***
- Vara în care mama a avut ochii verzi - Tatiana Țîbuleac #(recitire) *****
- Sapiens: Scurtă istorie a omenirii - Yuval Noah Harari ****
- Întâlnire cu Hebe - Ovidiu Șurianu ****
- Panica - Lauren Oliver ****
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu