(4/5) ➤ Pentru că-n februarie am reușit să adun mai multe rețete, mi-am rezervat pentru cărți ultimele zile.De ce astă carte
Volumul de astăzi este unul dintre puținele pentru care am încălcat în 2019 interdicția de a cumpăra noi titluri. A costat 20 de lei în Vinerea reducerilor din noiembrie. Era adesea pomenit pe blogurile în recomandările cărora cred pân la capăt și mi-am dorit mult să aflu povestea pe îndelete.
**** Maria Tănase
Înainte de cartea asta nu știam despre Maria Tănase decât că fu/îi una dintre marile artiste ale țării ăsteia. N-aveam habar de amantlâcuri și dosare de colaborare. Întreaga lucrare fu pentru mine o știre de la un capăt la altul dară.
În volum sunt câteva fotografii (foarte frumoase) cu Maria Tănase și alte personalități ale vremurilor sale. De mă testa cineva în care este artista, inclusiv poza ce apare pe copertă, n-aș fi identificat-o în niciuna dintre ele. Pe atât de paralelă eram cu subiectul de astăzi.
Nu fu o lectură ușoară. Îi așa o urzeală a informatorilor, a tuturor serviciilor secrete din perioada interbelică și apoi până în anii 60, de n-am putut-o încape. Întâi că mă așteptam la o carte cu floricele, iarbă verbe și păsărele ciripind ș-am ajuns la zeci de pagini cu trădări, invidii, împerecheri și răfuieli de m-o durut mintea. Nu știu cât este acesta un volum despre Maria Tănase, eu spuneam c-am pornit de la nivelul zero de cunoaștere, dar e cu siguranță o culegere 100% fidelă celor 50 de ani ai României în care a trăit artista, 1913 - 1963 (regatul, dictatura regală, cea a legionarilor, dictatura militară și apoi, la final, republica populară).
Autorul se străduie, după umila-mi părere chiar reușește, să dovedească adevărate or false multe dintre legendele care circulă cu privire la viața personală și artistică a Mariei Tănase. Când scriu aceste rânduri, cu vreo săptămână înainte de publicare, pe televizor se vorbește despre relația cu sculptorul Constantin Brâncuși, poveste infirmată de istoric a fi atins etapele ce tot sunt vânturate-n lume azi.
După zeci de file în care s-au inventariat bărbații din viața doamnei, fiecare dintre aceștia urmăriți de autor pe îndelete, prin destine complicate, după sute de note din dosare informative (sunt cele mai importante surse ale lucrării), după nenumărate mărturii ale oamenilor care au iubit-o sau dimpotrivă, puține sunt imaginile care mi-au rămas, cele mai multe legate de moartea artistei:
Înainte de cartea asta nu știam despre Maria Tănase decât că fu/îi una dintre marile artiste ale țării ăsteia. N-aveam habar de amantlâcuri și dosare de colaborare. Întreaga lucrare fu pentru mine o știre de la un capăt la altul dară.
În volum sunt câteva fotografii (foarte frumoase) cu Maria Tănase și alte personalități ale vremurilor sale. De mă testa cineva în care este artista, inclusiv poza ce apare pe copertă, n-aș fi identificat-o în niciuna dintre ele. Pe atât de paralelă eram cu subiectul de astăzi.
Nu fu o lectură ușoară. Îi așa o urzeală a informatorilor, a tuturor serviciilor secrete din perioada interbelică și apoi până în anii 60, de n-am putut-o încape. Întâi că mă așteptam la o carte cu floricele, iarbă verbe și păsărele ciripind ș-am ajuns la zeci de pagini cu trădări, invidii, împerecheri și răfuieli de m-o durut mintea. Nu știu cât este acesta un volum despre Maria Tănase, eu spuneam c-am pornit de la nivelul zero de cunoaștere, dar e cu siguranță o culegere 100% fidelă celor 50 de ani ai României în care a trăit artista, 1913 - 1963 (regatul, dictatura regală, cea a legionarilor, dictatura militară și apoi, la final, republica populară).
Autorul se străduie, după umila-mi părere chiar reușește, să dovedească adevărate or false multe dintre legendele care circulă cu privire la viața personală și artistică a Mariei Tănase. Când scriu aceste rânduri, cu vreo săptămână înainte de publicare, pe televizor se vorbește despre relația cu sculptorul Constantin Brâncuși, poveste infirmată de istoric a fi atins etapele ce tot sunt vânturate-n lume azi.
După zeci de file în care s-au inventariat bărbații din viața doamnei, fiecare dintre aceștia urmăriți de autor pe îndelete, prin destine complicate, după sute de note din dosare informative (sunt cele mai importante surse ale lucrării), după nenumărate mărturii ale oamenilor care au iubit-o sau dimpotrivă, puține sunt imaginile care mi-au rămas, cele mai multe legate de moartea artistei:
- pentru că știe că va muri de cancer pulmonar, Maria Tănase lasă prin testament nepoților porunca (îi implor cu cuvânt de moarte) de a nu mai fuma;
- a fost și colaboratoare și victimă a serviciilor secrete;
- pentru că toată viața încălțămintea a chinuit-o, cere să fie înmormântată desculță, în ciorapi albi scurți;
- în sicriu își dorește scrisorile, hârtiile, culegerile;
- la un prim eveniment în Turcia, se deschidea la Istanbul un restaurant românesc, pentru că nu primește reacțiile pe care și le dorește la cântecele românești învață câteva turcești foarte populare, care-i vor asigura ovațiile de care avea atâta nevoie;
- era porcoasă la gură;
- în dosarele Securității apare cu numele Gaița;
- legionarii i-au distrus toate discurile și înregistrările care existau la radio, au interzis-o și vânat-o;
- Aș vrea din străfund ca mama să nu afle de moartea mea, să i se spună că sunt plecată undeva în străinătate pentru tratament și, din când în când, să i se citească o așa zisă carte poștală de la mine. Nu va fi greu, că ea nu vede.
- a fost arestată de guvernul pro german;
- și-a dorit să fie înmormântată în secret nu vreau mascaradă și panoramă. Este impresionantă imaginea pe două pagini cu mulțimea ce însoțește sicriul spre cimitirul Bellu.
Am citit îngrozitor de greu cartea asta. În niciuna dintre zile nu mi-am atins norma de 50 pagini. Pân la urmă am tot abandonat-o și am continuat cu romanele despre care deja am scris.
Sunt foarte multe note în josul paginilor, multe (500!) trimiteri sunt către sfârșitul cărții, fu un chin să mă tot fâțâi printre ele. Este o carte muncită, tocmai nenumăratele informații suplimentare o dovedesc. M-o durut să mă opresc pentru atâta muncă doar la 4 steluțe, dar nu fu calea cea mai potrivită pentru mine, cea aleasă de Stejărel Olaru.
Dacă se va putea și nu va fi greu aș vrea ca pe un drum secetos și dornic de apă să se facă o fântână și în loc de acele parastase, pe care le interzic, din când în când să fie ajutat câte un student și o studentă cu plata cantinei sau a posibilităților de masă și să nu fie nimeni trist.
Unul dintre cele mai frumoase fragmente, cel care m-o emoționat strașnic, conține câteva gânduri ale Mariei Tănase aflată pe patul de moarte către soțul său. L-am rezervat pentru un proiect foarte special pe care l-am început pentru luna decembrie și care se va numi 31 de povești pentru 31 de zile.
Sunt foarte multe note în josul paginilor, multe (500!) trimiteri sunt către sfârșitul cărții, fu un chin să mă tot fâțâi printre ele. Este o carte muncită, tocmai nenumăratele informații suplimentare o dovedesc. M-o durut să mă opresc pentru atâta muncă doar la 4 steluțe, dar nu fu calea cea mai potrivită pentru mine, cea aleasă de Stejărel Olaru.
Dacă se va putea și nu va fi greu aș vrea ca pe un drum secetos și dornic de apă să se facă o fântână și în loc de acele parastase, pe care le interzic, din când în când să fie ajutat câte un student și o studentă cu plata cantinei sau a posibilităților de masă și să nu fie nimeni trist.
Unul dintre cele mai frumoase fragmente, cel care m-o emoționat strașnic, conține câteva gânduri ale Mariei Tănase aflată pe patul de moarte către soțul său. L-am rezervat pentru un proiect foarte special pe care l-am început pentru luna decembrie și care se va numi 31 de povești pentru 31 de zile.
- Maria Tănase: Artista, omul, legenda - Stejărel Olaru, editura Corint 2019, 346 pagini.
Criteriile prin prisma cărora aș acorda steluțele, de n-aș fi atât de subiectivă:
* cărțile imposibil de citit, deci lecturilor abandonate;
** volume cărora le-am citit toate paginile, dar care nu mi-au născut nicio emoție; finalizarea lor se datorează doar imposibilității mele de a lăsa o carte neterminată;
*** cele nici prea-prea, nici foarte-foarte;
**** scriiturile cărora nu le găsesc niciun cusur, dar pe care nu-mi doresc să le recitesc;
***** cărți ce mi-au plăcut enorm, pe care le-am citit dintr-o suflare, care mă bântuie; lecturi pe care abia aștept să le repornesc.
__________________
În 2020 am mai citit:
- Caractere atipice - Tom Hanks ****
- 12 ani de sclavie - Solomon Northup ****
- Trenuri cu prioritate - Bohumil Hrabal ****
- Zogru - Doina Ruști ****
- Cronica vieții mele - Bob Dylan ***
- Borges la 80 de ani. Cărțile și noaptea *****
- Șatra - Zaharia Stancu ****
- Să nu râzi - Raluca Feher *****
- Destin încarcerat - Gheorghe Vîrtosu ***
- În ape adânci - Paula Hawkins ****
- Minciuni pe canapea - Irvin D. Yalom *****
- Povestea lui Lisey - Stephen King ***
- Mămica la două albăstrele - Doina Ruști ****
- Povestea Faridei - Farida Khalaf ***
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu