vineri, 7 iunie 2019

SIROP DE SOC PENTRU IARNĂ

Deși avem multe flori de soc, nu m-am îndurat să rup făr de număr. Au fost sacrificate câteva pentru o tură de socată și cele pentru sirop. B. e mare fan siropuri de astea. Deși în copilărie îmi plăceau mult cu sifon, azi nu le sufăr. Am pregătit rețeta conform indicațiilor de AICI. Am scris în multe rânduri despre cât de grozave sunt rețetele  de pe Savori Urbane. Doar de nu găsesc acolo o rețetă, caut prin alte locuri. Vă recomand citirea comentariilor,  care completează rețeta conținând foarte multe informații utile. 


INGREDIENTE - din care  am obținut 1,9 litri sirop:
  • 40 flori de soc - la cele care erau mai mici, am numărat câte două pentru una.
  • 2 lămâi
  • 1 kilogram zahăr
  • 1 litru apă

PREPARARE
  • Am curățat lămâile de coajă (doar partea galbenă) după ce le-am spălat pe cât de bine am putut cu un spălător de sârmă și apă caldă.
  • Pentru sirop am pus într-o oală mai mare (era de 4 litri, putea fi și mai mică) zahărul, apa și coaja de lămâie.


  • Am pus siropul la fiert și din momentul primului clocot l-am lăsat  10 minute la foc mic.
  • Am adăugat zeama de la cele două lămâi în siropul fiert și l-am lăsat să se răcească până să ajungă la temperatura camerei. Pentru că am sperat să prind neploaie eu l-am folosit călduț. Tot o plouat și am rămas făr de poze la pașii aceștia. În bucătărie nu am pic de lumină. 
  • În siropul răcit se adaugă florile de soc,  după ce se spală pe cât de bine se poate și li se îndepărtează toate codițele.  Se desprind ușor prin tragere, din păcate am uitat de pasul acesta, le-am pus cu totul și a cam fost chinul naibi să pot s-o scot la capăt cu ele deja umede. 
  • Se acoperă vasul cu un capac și se lasă la macerat 3, 4 zile într-un loc răcoros sau 5, 6 zile la frigider. Eu l-am păstrat 4 zile în beci. Așa arăta după cele 4 zile, doar florile de la suprafață s-au închis la culoare, cele din interior erau tot albe.


  • După cele 4 zile, l-am strecurat.  Are o culoare atât de frumoasă, mirosul specific de soc și aroma asemeni, foarte intensă. 

  • O parte din siropul bine strecurat am pus-o în pungi pentru gheață, pe care le voi păstra la congelator până în momentul consumului.

  • O altă parte a siropului strecurat am pus-o în sticle,  după ce le-am sterilizat. Oana dă multe sfaturi privind sterilizarea folosind cuptorul. Cum eu nu am nicio bază în temperaturile de la cuptoarele mele, am folosit fierberea. Pe fundul unei oale am așezat un prosop, apoi sticlele cu spațiu între ele și din momentul fierberii am lăsat oala pe foc 10 minute.  Sticlele au fost în prealabil atent spălate cu detergent și limpezite cu apă rece. După primele 5 minute am adăugat și capacele la fiert. Cu o lingura de lemn am ridicat ușor de fund sticlele, le-am prins cu o mănușă și le-am golit de apa fierbinte. Le-am lăsat pe o tavă la răcit împreună cu dopurile. Când n-au mai fost calde le-am umplut cu sirop de soc. Le voi păstra în beci pân la iarnă cel puțin. 


ALTE MENȚIUNI
  1. Am turnat într-un pahar peste 3 cuburi de sirop apă minerală. Și B. senior și A.  junior au spus că-i cel mai bun suc de soc pe care l-au băut vreodată. Le-am ordonat să-și pună pofta-n cui până-n decembrie când le mai dau dezlegare. 
  2. În comentariile rețetei originale, sunt extrem de multe, se vorbește despre varianta făr de zahăr. Se infuzează florile și făr de zahăr se toarnă în pungile pentru gheață. Se completează cu zahăr / miere în momentul servirii. Deși este o metodă care economisește mult din spațiu, mie nu mi-i confortabilă. 
  3. Aș vrea să însiropez o prăjitură cu sirop de soc, dar încă n-am idee ce creme să potrivesc. Și la înghețată trebuie să fie grozav. 
  4. Ca și la siropul de căpșuni, pentru a umple pungile de gheață, am folosit o seringă cu dui lung. Arată ca o pâlnie fără cupă. Siropul a curs ușor, făr să fie nevoie să folosesc pistonul seringii. 
  5. Siropurile, dulcețurile le găsesc daruri minunate, deci voi mai ucide vreo trei duzini de flori. 
  6. Abia acum am văzut că fetele au și dulceață din flori de soc. Musai testez în aste zile!
  7. Voi reveni, din când în când,  aici, cu actualizări despre starea de conservare a siropului din sticle. Am ceva emoții privind condițiile necorespunzătoare în care-l păstrez. În beci este foarte multă umezeală și nici taman rece nu-i. Pozele cu sticlele sunt după o săptămână de la pregătire, abia atunci s-o oprit ploaia. Par să aibă ușoare depuneri pe fundul sticlei, dar culoarea și limpezimea s-au păstrat. 

# Din cămara de iarnă și siropul de căpșuni, AICI pe Zambetania


Actualizare iunie 2020. 
Așa arată siropul la fix un an de la preparare. Deși are în continuare ușoare depuneri pe fundul sticlei (cele din primele zile) s-a păstrat limpede și cu gustul intact. Recomand. Cel din 2020, mai închis la culoare este sirop fiert, ACI la eticheta conserve se va găsi rețeta când publica-voi. 



5 comentarii:

  1. La toamna musai sa faci un inventar cu camara :D
    Siropul de soc folosit la insiropat? Probabil o crema de vanilie sau de lapte ar fi cea mai buna. Prima data m-am gandit la crema de lamaie, dar cred ca aromele ar fi prea in competitie una cu alta.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Încă nu am nicio idee, sigur se potrivește ea minunat cu ceva, poate ciocolată albă sau cremă de lapte cum ai spus. În primul rând cu dulceața de soc :)

      Ștergere
    2. Aia mi se pare perfecta pentru stilul tau de chinez batran :D Eu nu aspir la acel nivel, deci spun pas la dulceata de soc :)

      Ștergere
    3. Prima dată am ratat-o puțin. Acum am în lucru a doua doză, care pare să se simtă bine. Din păcate s-au terminat florile, c-aș mai fi încercat-o și a treia oară :))

      Ștergere