SIROP CRUD DE CĂPȘUNI PENTRU IARNĂ

Sursa de inspirație pentru ăst sirop este blogul Savori Urbane.  ACEASTA este rețeta originală. Am găsit-o acolo și pe aceea pentru flori de soc, pe Zambetania, din programul viitor. 

Pentru că mi-o plăcut mult cum arată cel din căpșuni, am vrut musai să-l testez. Pentru că Oana recomandă doar căpșuni în stare foarte bună pentru sirop, am renunțat la ideea de a le folosi pe cele din grădină, care nu ajung să se coacă prea tare și nici făr de stricăciuni nu sunt. Am cumpărat cele mai frumoase fructe pe care le-am găsit la un aprozar foarte bine aprovizionat. Erau de 4 categorii, le-am luat pe cele cu 10 lei kilogramul, cele mai scumpe. Apoi Delia, mama pruncilor de pe uliță, mi-o vorbit de cineva care le vindea cu 5 lei. Poate ar fi fost năcaz de cumpăram mai multe kilograme, pentru un kilogram nu m-o durut inima. 

INGREDIENTE 

• 1 kilogram căpșuni bine coapte și făr de porțiuni alterate
• 10 grame sare de lămâie
• 700 mililitri apă
• 2.25 kilograme zahăr

PREPARARE

• Am blendurit căpșunile bine spălate și apoi curățate de codițe cu sarea de lămâie. Am turnat apa și le-am păstrat 24 de ore la frigider. Oana recomandă păstrarea la temperatura camerei, acoperind vasul cu un tifon. Mie îmi fu teamă că va fermenta de la căldura din cămară așa încât l-am păstrat la frigider, acolo unde e specificat să nu fie. Și pentru că n-am fost atentă la toate instrucțiunile, l-am acoperit cu un capac. 
• Am amestecat bine în vasul păstrat la rece și am strecurat siropul prin cea mai fină sită de-o am. L-am cântărit. Am obținut 1.5 kilograme. Pentru că regula este la 1 kg sirop se folosește 1.5 kg zahăr, eu la cele 1.5 am folosit 2.25. Am amestecat zahărul din sirop până s-a dizolvat. Deși, conform sursei, în 15 minute ar trebui să fie gata, m-am cam chinuit. Când vedeam că tot apar cristale de zahăr, îl lăsam să se odihnească și iară îl amestecam. Din păcate, am repetat de câteva ori operațiunea.
• Când n-am mai simțit zahărul, am strecurat încă o dată siropul. Are o culoare atât de frumoasă!

• Am pregătit sticlele, adică le-am sterilizat prin fierbere. Sticlele spălate atent cu detergent și limpezite cu apă rece le-am așezat, făr să se atingă,  într-o oală pe fundul căreia am pus un prosop. Din momentul primului clocot le-am lăsat pe foc 10 minute. Cu o lingură de lemn le-am ridicat pe rând fundurile și cu ajutorul unei mănuși le-am golit de apa fierbinte. Le-am lăsat pe o tavă la răcit.

• În sticlele sterilizate am turnat siropul încercând să  las gâtul liber. Da, așa trebuie să fie, cu gulerul acela înalt de spumă și gros (siropul, nu gulerul). Jumătate l-am turnat în pungi de gheață, din teama de a nu fermenta. 

• Sticlele de sirop le-am acoperit cu bucăți de tifon (în strat dublu) pe care le-am prins cu elastice și fundă. Ar trebui ca după o vreme să prindă un strat gelatinos, exact ca un dop. Sper să se-ntâmple asta. Are nevoie de 3 luni pentru maturare.  Sunt foarte multe comentarii în care cititorilor le-a fermentat. Eu voi actualiza aici, din cand în când, starea în care se află sticlele mele. N-am mari așteptări. La mine în beci este foarte multă umezeală, nici răcoare nu prea e. Probabil la primul mucegai le voi muta în frigider. 

ALTE MENȚIUNI

1. Nu mi-am notat cantitatea de sirop obținută, parcă 3.9 kilograme.  Văd că Oana menționează 3.5 kilograme sirop, n-aș ști a zice cum l-am înmulțit. 
2. Se pare că în același mod poate fi obținut sirop cam din toate fructele, ceea ce desigur că voi testa. 
3. Am căutat pe la vreo 5 magazine sarea de lămâie. La Profi și Lidl n-avea, pân la urmă am găsit-o la un chioșc de cartier.
4. N-am avut tifon pentru acoperit, ci am tăiat dintr-o rolă de fașă de la farmacie. 
5. Pentru a umple pungile de gheață cu siropul,  am folosit o seringă cu dui lung (arată ca o pâlnie făr de cupă). Siropul este gros, nu curgea liber, așa că am folosit pistonul seringii. 
6. Fotografiile cu sticlele acoperite sunt după o săptămână de la preparare. Abia atunci a mai fost senin. Par să se mențină ca în prima zi. 
7. De vă-ntreabă cineva câți dintre pruncii care intră în bucătărie ating sticlele la care tu zbieri că-s sterilizate răspunsul este toți, ba unii chiar de mai multe ori. Of! 
8. În continuare cred că sticlele cu sirop făcut în casă sunt daruri minunate. 

ACTUALIZĂRI

• După o lună,  am observat la fiecare sticlă un strat cu flori de mucegai. După cum era recomandarea la sursă, am scos cu lingurița (la sticlele ce aveau gura largă) trecută prin spirt tot stratul de mucegai. La cele în care nu încăpea lingurița m-am chinuit cu bețișoare de urechi înmuiate în spirt. Pe acestea le-am închis cu dop, pe celelalte cu tifon curat. Încă nu am observat stratul gelatinos ce ar trebui format la suprafața siropului.