DULCEAȚĂ DIN FLORI DE SOC

Provocarea Săptămâna Conservelor (3)

În copilărie,  pe când coboram scara grea, ce mi se părea întotdeauna șubredă, a beciului bunicilor pentru a smântâni oalele cu lapte, mă opream pe toate treptele pentru a admira comorile: borcane pline cu vișine în compot, sticle cu gâturi lungi în care se hodinea sucul de roșii (la operațiunea de umplere, întotdeauna bunica mă opărea cu el), prune verzi pentru acrit borșuri, gemuri de zarzăre aurii, morcov îngropat în nisip.  Toată viața de apoi am tânjit după un astfel de loc în care să văz șiruri, șiruri de conserve. Până anul ăsta nu l-am avut nicăieri. Beciul din casa nouă nu-i taman spațiul din visele mele, dar tot e mai mult decât dulăpioarele-cămară din restul locuințelor. Defilarea conservelor începe, dară!

Mărturiseam la siropul de soc că deși avem multe plante în grădină nu mă-ndur să le rup florile pentru câte rețete s-au inventat. Întâmplarea a făcut să nimeresc pe dealurile de pe lângă casă arbuști înflorați într-un număr foarte mare. Motiv pentru care i-am sărăcit făr de milă. 

Am pornit ca și la celelalte conserve  de la rețeta Savorilor urbane, ASTA. Tot am probleme cu obținerea siropului de dulceață făr să caramelizez zahărul, drept care am pregătit rețeta de două ori. Prima variantă, cea în care am obținut o dulceață groasă și închisă la culoare, este preferata mea. Are o aromă interesantă de zahăr ars și soc. 

INGREDIENTE

(1.4 kilograme dulceață)

• 100 grame flori de soc (fără codițe)
• 1 kilogram zahăr
• 1 litru apă
• 1 lămâie feliată 
• zeama de la 1 lămâie
• 4 frunze mentă proaspătă
• un praf de vanilină

PREPARARE DULCEAȚĂ DIN FLORI DE SOC

• Se pregătesc florile de soc. M-am abătut de la calea rețetei originale la pasul acesta. Am scuturat buchețelele de insecte și de flori uscate și am desprins toate florile. Le-am spălat în două ape și le-am lăsat la zvântat într-o tavă după ce le-am scos din apă într-o sită. 
• Pentru sirop am pus într-o cratiță toate celelalte ingrediente (deci, făr de soc). 

• Am pus cratița pe foc mic și am lăsat siropul să fiarbă până s-a îngroșat și a trecut proba picăturii (se toarnă picături pe o farfurie și e gata când își păstrează forma ușor bombată). Când am încercat prima dată, deși zahărul s-a caramelizat, siropul tot neîngroșat era. A doua oară a ieșit ceva mai bine, dar nu perfect. Pentru gusturile mele dulceața este prea lichidă. 

• Când siropul a trecut proba farfuriei am scos cu o spumieră feliile și sâmburii de lămâie, frunzele de mentă și am adăugat florile de soc. Am lăsat dulceața pe foc cu florile 5 minute din momentul fierberii. 

• Am stins focul și am acoperit vasul cu un prosop ud. 

• Când dulceața s-a răcit am sterilizat borcanele prin fierbere și le-am umplut (dulceața rece, borcanele călduțe).

ALTE MENȚIUNI

• Prima dată, din 20 de buchețele, am scos 150 grame flori. Ciorchinii erau cât palma, deci dintre cei mari. 

• Pentru că n-am avut timp pentru dulceață, după ce am cules florile le-am ținut vreo 3, 4 zile prin frigider. Chiar după ce le-am spălat și ales petalele tot le-am mai amânat.
• După ce m-am chinuit la siropul de soc și apoi la prima tură de dulceață cu adunatul florilor de pe tijele spălate, ultima dată le-am desprins când buchetele erau nespălate, doar curățate de insecte și flori uscate. Abia apoi le-am spălat. A fost mult mai ușor. Cu cât ciorchinele este mai înflorit, cu atât floricelele se desprind mai ușor. 

• Am citit că socul se potrivește cu rubarba și sper să am ocazia să testez combinația lor într-o prăjitură (de-oi mai găsi rubarbă o congelez special pentru soc).
• Nu-s mare fan dulcețuri, cum nu sunt nici al siropurilor, dar când avem Copilul pregătesc clătite și mi-a plăcut mult textura florilor de soc în acestea (e identică petalelor de trandafir din dulceață).  

Ultima zi a conservelor, mâine, am rezervat-o gemului de căpșuni, care din ce am pregătit până acum este favoritul tuturor.