marți, 13 februarie 2024

BÂNTUIND PRIN VENEȚIA

Blogul de carte continuă făr de rețete iară. Ha, ce-mi mai plac glumele mele!

În ianuarie am ascultat nouă romane. Printre cele trei încă nepovestite se găsește Bântuind prin Veneția. Timp suficient să-mi pierd de atunci notițele. Din nou. Într-un inventar scurt al restanțelor mai apar vreo 17 volume tipărite care-și așteaptă defilarea. 90% dintre ele adună praful din 2023 desigur. 


De ce astă carte

Mi-i greu să-mi găsesc cărți prin noianul vocilor din biblioteca la care plătesc abonament. Cele care imită personajele pițigăiat și cu stridențe mă crizează, cele care se-mpotmolesc în cuvinte mă-nfurie. Un ton echilibrat, cald, care să nu participe afectat la un casting pentru telenovele  greu nimeresc. 

Când izbutesc, în aste condițiuni,  o voce pe care nu bifez doar minusuri îi iau prestațiile la rând. Un astfel de dosar i-am deschis lui Alex Potocean. Am mai povestit că-n mintea mea orice am citit după Fă-ți patul o răsunat cu patosul amiralului William McRaven.  O pauză scurtă de la înflăcărarea americanului avu loc când în scenă o intrat Hercule Poirot. Habar n-am cum l-o gândit mama lui, Agatha Christie, dar la mine o ajuns o copie a lui Alex Potocean. Ha! Ironic, ușor excentric, obositor, umor fin, demodat, o voce cât o mie de imagini! Splendid.  


**** O crimă într-un roman marca Agatha Christie

Sufăr de-o boală. Mă rog, una dintre multele. Nu poci fi atentă la o poveste cu multe personaje. Când mă plimbi de la Ana la Caiafa, când mi-s hăis și imediat  cea, când mi-s azi ș-apoi răsalaltăieri, mă ia cu capul rău. Asta pe paginile negru pe alb. Să mai spun cât mi-s de confuză când pe o singură voce defilează personaje făr de număr într-un format audio?! 

Nimic nu e mai plăcut decât un suc de mere englezesc… Dar aici erau mere amestecate cu cozi de matură, vrăjitoare, folclor și un copil ucis.

O petrecere c-o duzină și mai bine de participanți. E Haloween și invitații au vârste cuprinse între 10 și 17 ani.  Atracția serii va fi găleata plină cu apă din care se vor aduna mere cu dinții la concurență cu proiecția pe întuneric, în oglinzi,  a umbrelor ce vor anticipa viitori parteneri de iubiri mărețe pentru fete într-o ședință de spiritism. 

Unul dintre organizatorii evenimentului este o celebră scriitoare de romane polițiste, Adriadne Oliver. Joyce este o fetiță încântată de prezența popularei autoare. Îi mărturisește acesteia despre o crimă pe care a văzut-o cu mulți ani în urmă, în condițiile în care toată lumea știe că Joyce este o mare mincinoasă de 13 ani. 

Ce să vezi?! La finalul petrecerii taman copila lăudăroasă este găsită înecată. Mai departe? Hercule Poirot este un prieten bun al Adriadnei. Continuarea? Zeci de fire încâlcite sunt scoase la lumină de tandemul Oliver - Poirot,  timp în care și alte personaje dispar în viață or dincolo de ea. 

Un accident mortal c-o mașină furată, tânără profesoară înjunghiată, tânăr înjunghiat în urma unor încâlceli amoroase, o străină muncitoare dispărută ș-o avere lăsată ei de bătrâna pentru care lucra, o fetiță inteligentă ș-un băiețel supradotat, tot atâtea povești ce se vor dovedi piste false ori dimpotrivă. Adulți criminali? Puști ucigași? Nu poci a zice decât că-s suspecți cu carul, făr de număr. 


Despre steluțe

De-aș avea de ales dintre cinșpe genuri literare, cel polițist ar fi ultimul. Am citit la 41 de ani prima carte de Agatha Christie doar pentru că mi-o dăruit-o Moș Nicolae. Astfel o ajuns astă carte aci. Este diferită de tot ceea ce iubesc la o poveste. M-o năucit cu finalul deși de luni multe urmăresc verdicte făr de număr. Așa mi-am activat o capacitate ce mi-o fost amorțită dintotdeauna: anticiparea aproape corectă a sfârșiturilor. Ghinion, cu Agatha Christie m-am înșelat 100%. Și ce bine fu! 

Asta mărturiseam la prima întâlnire cu scriitura celebrei autoare în cazul Asasinarea lui Roger Ackroyd. Am fost atât de năucită și de fermecată încât am cocoțat romanul direct pe locul 10 în Topul celor 51 de lecturi ale lui 2019.

Deloc asemănătoare fu experiența crimei de astăzi. Și nu doar pentru că formatul audio are și multe neajunsuri. L-aș reasculta oricând cu bucurie pe Alex Potocean în rolul lui Poirot, dar fu prea mult timp (șapte ceasuri) alocat unui caz c-un verdict nespectaculos. 

Patru steluțe pline însă pentru mini poveștile  ce le-aș fi pariat că-s făr de legături, dar s-or împerecheat de numa la final ș-or făcut olecuță de lumină și-n capul meu care abia se dumirise care-i X și ce vrea Y.

De ce o carte care se numea Petrecerea de Halloween o reapărut la noi cu titlul filmului pe care l-o inspirat, n-am mai priceput. Poirot pensionar era retras la Veneția, perioada fiind undeva imediat după Al Doilea Război Mondial. Acțiunea romanului era însă localizată în Anglia,  satul Woodleigh, din comitatul Devon. Aiureli comerciale. 

  • Bântuind prin Veneția de Agatha Christie, narator Alex Potocean, durata 6h50m. 

Criteriile prin prisma cărora aș acorda steluțele,  de n-aș fi atât de subiectivă:

*        cărțile imposibil de citit, deci lecturilor abandonate;
**     volume cărora le-am citit toate paginile, dar care nu mi-au născut nicio emoție; finalizarea lor se datorează doar imposibilității mele de a lăsa o carte neterminată;
***     cele nici prea-prea, nici foarte-foarte;
****  scriiturile cărora nu le găsesc niciun cusur, dar pe care nu-mi doresc să le recitesc;
***** cărți ce mi-or plăcut enorm, pe care le-am citit dintr-o suflare, care mă bântuie; lecturi pe care abia aștept să le repornesc.


➤ Celelalte  350 de volume  despre care am scris sunt adunate sub umbrela ACEASTA. 

➤ Indexarea titlurilor din  2022 - 2024 este AICI. 

➤ În 2024 am mai scris despre:
Publicat de la
Etichete: , , ,

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)