Zambetania: CALE SPRE BUNĂTATE

De ce astă carte

În august 2024, l-am aniversat pe B. la Sâmbăta de Sus. Pentru momentele în care el era pe coclauri și eu așteptam ora cazării, am ales de la magazinul bisericesc al Mănăstirii Brâncoveanu un volum al părintelui Teofil. Erau foarte multe disponibile, cum n-am știut ce alt criteriu să folosesc, am ales cel mai frumos titlu dintre toate: Cale spre bunătate.

Încă mi-s convinsă, în lumea asta nebună, că a fi bun este calea. Știu că totul în jur mă contrazice, dar voi muri în ziua-n care voi crede altfel.

*** CUVÂNTĂRI PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA OMULUI și EVITAREA BUTUCIRII SALE

Îl iubesc pe părintele Teofil. Nici nu contează că nu mai e pe lumea asta. M-a atras în urmă cu 20 de ani, la conferințele ASCOR (Asociația Studenților Creștini Ortodocși din România). Nu mă mai bazez prea mult pe adevărul amintirilor mele, dar cred că a fost doi ani la rând, de Paște, la Galați. La una dintre întâlniri a fost împreună cu Zoe Dumitrescu- Bușulenga. Era înainte de 2002, când am terminat facultatea, deci doamna Bușulenga nu era încă maica Benedicta de la Mănăstirea Văratec. Apoi, la scurtă vreme, prin vara lui 2003 sau 2004, l-am revăzut pe părintele Teofil în brațele călugărilor de la Mănăstirea Brâncoveanu - fie îl urcau în chilie de la spital, fie atunci mergeau cu el la spital.

Părintele Teofil era lumină. Nu mi-s un om credincios, nici atunci nu mai eram. Mergeam uneori la ASCOR din plictiseală ori pentru că acolo se adunau mulți studenți cu barbă, slăbiciunea mea. Am avut șansa ca-n viețile mele să primesc oameni-lumină: cei care râd și cu ochii, care-s senini și în fața necazurilor cele mai grele. Mă gândesc acum la doamna și domnul B. Și B.-ul meu este un astfel de om - rar îl cătrănește ceva și-i schimbă energia bună. Dar părintele Teofil era cu totul diferit. Prin toți porii emana bunătate, zâmbet, credință.

Nici nu vă puteți închipui cât de mult mă gândesc și cât de mult țin la Dreptul Iosif!

Răspândea o aură vizibilă cu ochiul liber, exact așa cum cade lumina pe cartea sa în poza mea. Într-una dintre zilele blânde ale lui august 2024, m-am aciuat cu volumul lângă lacul de la Mănăstirea Brâncoveanu, atât de aproape de mormântul părintelui Teofil. Am citit juma de zi, doar minunându-mă cât de frumoasă este lumea sa și cât de binecuvântată sunt să trăiesc și astfel de momente, într-o zi oarecare de joi.

Acesta este rostul nostru, aceasta trebuie să facem noi: să aducem bucurie, să fim lucrători de bucurie, să aducem mângâiere, să fim lucrători de mângâiere, să aducem liniște, să fim pricinuitori de liniște.

Cale spre bunătate este o colecție de cuvântări ținute la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus de părintele Teofil. Aceste cuvântări, deși au fost rostite cu prilejul spovedaniei obștii, nu se referă direct la spovedanie, ci urmăresc îmbunătățirea sufletească a omului. Ele au fost adesea spontane, inspirate de pregătirea și cultura agonisite de părintele Teofil de-a lungul vieții. Din fericire, în momentele respective, predicile sale au fost înregistrate pe casete, ulterior transcrise și, în cele din urmă, tipărite.

Așa să ne fie seara, așa să ne fie noaptea, așa să ne fie toate clipele vieții noastre: fără păcat, fără răutate, fără mâhnire, fără supărare, fără a ne încurca unii pe alții și totdeauna să fim cu grijă să înmulțim binele pentru noi și pentru alții, și atunci va fi bine și de alții și va fi bine și de noi. Amin! Dumnezeu să ne ajute!

Titlul cărții reflectă tema centrală: bunătatea ca valoare supremă, care ne apropie de Dumnezeu și ne ajută să menținem o legătură profundă cu El. Părintele Teofil subliniază că bunătatea este măsura cea mai înaltă pe care o poate atinge omul și că aceasta ne face asemănători cu Dumnezeu Cel Bun.

Sunt niște lucruri care nu se pot uita, n-ai cum să le uiți. Dacă le uiți ești butuc, nu ești om. Dacă știm lucruri de felul acesta, dacă le urmărim și dacă le avem în vedere, nu se poate să rămânem bătuciți. Trebuie să avem o sensibilitate, o recunoștință, să avem înțelegere...

Ce experiență fu lectura asta! O predică a părintelui Teofil despre delicatețe, mai un Stephen King cu sadicul bunic nazist și olecuță de paricid din Cea mai frumoasă iubire a lui Don Juan.

Să mai zic ce interesant fu să scriu, imediat după Rivala - doctoratul lui Eric-Emmanuel Schmitt pe cât de răi pot fi oamenii - despre puterea bunătății și calea luminoasă propovăduită de părintele Teofil?

Despre steluțe

Am citit poticnit cartea. Am început-o în august și am terminat-o în februarie. Dumnezeu e pe toate rândurile, și nu cel omenos din amintirile mele cu dialogurile părintelui Teofil, ci ăl mai plicticos, cel din Biblie, cu versete, capitole și tot ce mai este musai pe acolo. Stilul fu accesibil, oralul măiastru al părintelui Teofil, dar fu prea puțin pentru cât de teologică este culegerea - mesaje tehnice, centrate pe doctrine și perspective spirituale avansate.

Sigur că-mi fu uimire memoria părintelui Teofil, capabil să rețină atât de multe, nu doar din Biblie, ci și foarte multă poezie și carte bisericească.

Dar îmi fură și mare bucurie puținele rânduri în care l-am recunoscut: șugubăț, neteolog, mare iubitor de oameni. N-am pomenit nimic despre evocarea plină de dragoste a marilor părinți și uriașelor personalități ale țării ăsteia - poate cele mai prețioase pasaje ale culegerii.

Cale spre bunătate de arhimandrit Teofil Părăian, editura Sophia, 2014, 423 de pagini.

Criteriile prin prisma cărora aș acorda steluțele, de n-aș fi atât de subiectivă:

* cărțile imposibil de citit, deci lecturilor abandonate;

** volume cărora le-am citit toate paginile, dar care nu mi-au născut nicio emoție; finalizarea lor se datorează doar imposibilității mele de a lăsa o carte neterminată;

*** cele nici prea-prea, nici foarte-foarte;

**** scriiturile cărora nu le găsesc niciun cusur, dar pe care nu-mi doresc să le recitesc;

***** cărți ce mi-or plăcut enorm, pe care le-am citit dintr-o suflare, care mă bântuie; lecturi pe care abia aștept să le repornesc.

➤ Celelalte 420 de volume despre care am scris sunt adunate sub umbrela ACEASTA.

➤ Indexarea titlurilor din 2022 - 2025 este AICI.

______________________

În 2025 am mai scris despre:

luni, 7 aprilie 2025

CALE SPRE BUNĂTATE - TEOFIL PĂRĂIAN

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu