Tot de la Crisa am si cartea asta, daca tot am inceput teancu ala, macar sa-l termin. Aci recenzia ei.
Nu citisem nimic scris de Cecelia Ahern, desi o vazusem io prin niste topuri. Amu am descoperit ca ea o scris P.S. I love you, pe care tot n-am citit-o dar am vazut filmul s-am bocit tare, deci mi-a placut tare. Se pare ca are deja cateva carti bestseller si nu-i nascuta decat in 1981.
E o carte d'aia de-i zice G. usurica, nici sa nu te paleasca prea tare vro revelatie citind-o, sa zambesti pe ici, pe colo, nici sa nu pierzi vremea uitandu-te pe pereti dupa cai verzi a relaxare, d'astea. Eu nu le mai citesc dupa ce mi s-o explicat de cateva ori, s-am priceput, cat de tare mi-o pervertit asteptarile de la omul de langa mine toate siroposeniile astea. Unele filme inca-mi mai plac.
Cartea asta am citit-o din scoarta-n scoarta, de regula le citesc pe diagonala cand prevad de la prima pagina ca ea si el is sortiti unu altuia. Am facut-o pe-ndelete pentru ca inca-s racita cobza, situatie-n care nu pot sede-n pozitia chinezului batran si nebun pentru modelarea fondantului.
Sa va spui subiectu ca sa va minunati: ea primeste sange in urma unui accident. El il doneaza. Ei bine, prin sangele asta ii transmite amintiri, dar nu asa pur si simplu si doar atat, ci si preferinte pentru anumite alimente, pe care desigur ca n-ar fi pus gura-nainte, cunostinte. Cel mai tare m-am enervat cand el s-o-necat cu nu stiu ce mancare si ea, hat departe, tot asa, desi n-avea in gura decat vorbe.
Desi in zilele astea ma gandesc foarte des la sarcina pe care am pierdut-o-n urma cu un an, n-am reusit niciun gram sa empatizez cu drama ei. Si nu mi-o placut ca o trebuit sa citesc 344 de pagini pana cand se intalnesc sortitii si la pagina 346 se termina cartea. Inteleg ca o trait fericiti pan la adanci batraneti, da' macar 10 pagini meritam si io despre asta.
Ce mi-o placut, desi n-am niciun paragraf de asta data (cu exceptia titlului care-mi place grozav):
- e scrisa cu un umor nebun
- e exact ca un scenariu de film, is desenate toate secventele, de aceea e usor citibila si vazubila.
- relatia pe care o are cu tatal sau este minunat conturata in detaliu, cu duiosie, cu drag
- celelalte personaje sunt tot rozii asa, amuzante, zapacite
Sper sa mai am sansa vrunei carti, de-as decide dupa asta, as evita autoarea.
De la Crisa mai am cateva, cred ca cele mai faine au ramas la urma, mai am un teanc cu unele de le caut de multa vreme, chef sa-mi fie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu