luni, 16 martie 2020

CREMĂ DE DOVLEAC


 Seria 8 rețete cu dovleac  ➤  1/8

Îmi place foarte mult dovleacul și-mi place foarte mult proiectul pe care-l încep astăzi. În seara din februarie în care am găsit la Kaufland două bucăți ieftine, vreo trei kile împreună, am știut tema noului proiect special. Repede am identificat rețetele pe care mi le doream. Aveam nevoie de o cremă și mă gândeam să combin un gem cu ciocolată albă. Când l-am întrebat pe Google ce-aș putea experimenta m-o trimis la doamna Gina Bradea - AICI. M-am bucurat.  O urmăresc constant, chiar de rar îmi apare ca sursă de inspirație pe blog.  

Pentru 850 grame de cremă, ingredientele sunt:
  • 200 grame unt gras
  • 200 grame zahăr
  • 650 grame dovleac ras 
Preparare cremă de dovleac
  • Într-un ceaunel am pus dovleacul curățat de coajă și trecut prin ochiurile mici ale răzătorii, zahărul și untul.
  • La foc mic și amestecând din când în când am lăsat crema pe foc până s-o-ngroșat.
  • Am păstrat-o în borcane, la frigider,  până la utilizare. 


ALTE MENȚIUNI
  • Gina a răzărit dovleacul pe ochiurile mari. Eu prin cele mici, dar tot mi-ar fi plăcut o cremă mai fină. După fierbere am încercat să blenduresc o parte, s-a mai pasat, dar nu suficient. Când o refac voi folosi blenderul înainte de fierbere. 
  • Nu am adăugat condimente pentru că prăjiturile la care aveam a o folosi erau diferite. Se poate aromatiza cu vanilie, scorțișoară, cardamon. 
  • Gina recomandă în timpul fierberii amestecarea continuă. La mine dovleacul a lăsat foarte mult sirop și nu s-a lipit deloc crema cât o stat pe foc. 
  • La sursă crema era conservată. Se pune în borcane, care se sterilizează o oră din momentul fierberii. Borcanele se lasă la răcit în apa în care au fiert sau se acoperă în pături, cu gura în jos,  până se răcesc. 
  • Eu am păstrat-o la frigider. Ce nu am folosit la dulciuri (prăjituri, fursecuri, brioșe), am mâncat cu pâine prăjită sau vafe (rețeta în episodul 2). 
  • Mai am câteva linguri de cremă în frigider de o lună.  
  • Pentru că noul ritm de publicare presupune 3 texte pe săptămână, finalul proiectului și-o găsit loc pe Zambetania în aprilie, dacă ajungem pân acolo toți.
  • Mă tem. Nimic altceva despre vremurile bolnave pe care le ducem.  

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu