CHEC DE ALBUȘURI CU BISCUIȚI

Intrasem în dosarul rețetelor nepublicate pentru a selecta unele dintre cele mai frumoase și uimitoare bomboane de le-am nimerit vreodată, bomboanele cu lavandă. 

Mi-s ostenită însă. După o săptămână de vacanță (încă una!) am nevoie de hodină. Mi s-o părut că ăst chec se scrie singur neavând etape făr de număr ca la bomboane.  

E musai să mă laud cu poza aceasta, mi-s tare mândră de ea chiar de focusul (ca-ntotdeauna) șchioapătă grav. 

În 2019 am testat  prima dată rețeta checului găsită într-un caiet vechi de mamă-soacră.  Cu excepția bezelelor, de vreo două ori,  într-o altă rețetă n-or mai ajuns albușurile adunate-n congelator de atunci.  

Cum august - septembrie - octombrie sunt în bucătăria mea speciale (aniversări, oameni dragi în găzduire), anul acesta am experimentat o nouă versiune, cea mai potrivită dintre toate gustului meu. 

Ingrediente  pentru  chec

• 10 albușuri
• 225 grame zahăr
• 25 grame zahăr vanilat
• 200 grame făină
• 200 grame unt topit și răcit (am avut cu 82% grăsime)
• un praf de sare
• zeama de o lămâie 
• 175 grame biscuiți umpluți

PREPARARE chec din albușuri

• Am tocat grosier biscuiții. 

• Am uns formele de copt cu unt și le-am tapetat cu făină. Nu doar pe cele metalice, ci inclusiv paharele din carton. Pentru două dintre tăvile mici dreptunghiulare nu a ajuns compoziție. 

• Am topit untul și l-am amestecat cu zeama de lămâie. L-am lăsat la răcit. 
• Am aprins cuptorul la 180 de grade.

• Am bătut cu mixerul la viteză mare albușurile cu sarea. Când am obținut o spumă albă am adăugat zahărul și am continuat baterea până bezeaua a devenit lucioasă, fermă. Nu trebuie să fie foarte tare, pe paletă se lasă ca un plisc de pasăre.

• Am adăugat făina cernută. Am încorporat-o în albușurile bătute cu ajutorul celei mai mici viteze (1/8). Uneori folosesc paleta pentru a încorpora ingredientele uscate prin mișcări circulare, ușoare, de jos în sus. În ultima vreme și blaturile de tort le-am amestecat doar cu mixerul la viteză mică. 

• Am turnat untul  răcit. Am amestecat tot cu mixerul la viteza de jos. Compoziția este mai moale decât la checul cu gălbenușuri. 
• Am adăugat și încorporat ușor 2/3 din cantitatea de biscuiți. 

• În formele tapetate am turnat și nivelat întreaga compoziție. 
• Am presărat pe deasupra biscuiții păstrați (1/3).

• În cuptorul încins am copt checurile 30 - 35 de minute la 180 de grade până s-au aurit și au trecut testul scobitorii. Paharele galbene au rămas 35 de minute, pe restul le-am scos după 30. 

• După 5 minute le-am scos din forme pe un grătar la răcit. S-au desprins toate foarte ușor. 
• Le-am lăsat nepudrate, neglazurate. O combinație potrivită, extrem de gustoasă, este cea cu glazură de lămâie. Le-am congelat și m-am temut că se va dizolva ulterior. 

ALTE MENȚIUNI

• În continuare folosesc, în funcție de stocurile disponibile, unt și/sau untură. Untul asigură aroma specifică delicioasă, dar mai degrabă gustul final este determinat de adaosul din compoziție decât de acesta. Nu-i bai doar untură dară. 

• Crisa îmi mărturisea că preferatul ei este cu  nuci și ciocolată. După ce l-am gustat cu fructe confiate, chiar coajă de pepene verde din dulceață, rahat, ciocolată, nuci diverse, pentru mine cel mai cel este cu biscuiți negri. În primul rând pentru că nu-i adaugă zahăr cu nemiluita, dar și pentru că biscuiții nu-i schimbă textura devenind una cu checul. Nu l-am experimentat simplu ca-n rețeta originală niciodată. Și nici cu fructe, acesta cred că va fi următorul test. 

• Biscuiții nu-i musai să fie Oreo, ci mai degrabă unii cu cacao. Din întâmplare, când am pozat, am avut Oreo și unii albi. În magazine sunt multe alte mărci mai ieftine. Pentru un blat de cheesecake poate ar conta, dar la această rețetă chiar merge orice biscuit colorat. 

• În rețeta din caiet zahărul este în cantitate dublă față de unt sau faină. Nici așa nu l-am pregătit. 

• Pentru că de două ori consecutiv am ratat checurile doar pentru că or fost insuficient coapte și s-or lăsat, am început să le coc doar în forme mici, pentru monoporții și nu în tăvile mari de chec/cozonac.

• Paharele galbene sunt pentru înghețată. Au fost cumpărate din Pepco. Le-am folosit de două ori la copt checuri, apoi s-or dezlipit. Hârtia dantelată pentru brioșe o fost achiziționată de pe internet. 

• În funcție de dimensiunile tăvilor de copt, cele speciale pentru chec/cozonac, compoziția de astăzi din 10 albușuri este suficientă pentru 1, 2 forme dreptunghiulare. Pentru 10 x 29 folosesc 8 albușuri. În 10 x 21 centimetri am copt chec din 5 albușuri. 

• Se păstrează impecabil la congelator după coacere. 

• Ultimul experiment reușit a bifat un drum de o săptămână cu checul în mașină. Împachetat în folie, nu prin temperaturi scăzute, ci dimpotrivă în toamna aceasta estivală, a rezistat  perfect. Ceea ce nu pot spune despre cozonacul care mi-o mucegăit în aceleași condiții. Cum de nu am reușit a termina patru checuleți ș-un cozonăcel? Simplu: papanași, clătite bănățene or făr de nume. 

• În concluzie, o rețetă de colecție. Câteva ingrediente, nu dintre cele mai scumpe, pregătire rapidă și gust desăvârșit. 

🔑Alte rețete de chec, peste 30, sunt adunate AICI. 

🔑 Deși în sertărașul abia menționat al rețetelor se găsesc celelalte versiuni ale checului din albușuri, le voi defila și separat că tare mai sunt faine:

1. Coajă confiată de pepene roșu și nuci - AICI experimentul. 

2. Mac și cocos - ACEASTA este rețeta. 

3. Cu nuci și rahat - ACESTA. 

4. Nuci și ciocolată - rețeta este arhivată ACI. 

🔑 Și dacă tot mi-o apărut la rezultate o altă rețetă pentru chec din albușuri, făr de unt, iat-o, EA e!