Pentru că la sfârşit de săptămană vremea a fost urâtă, am pornit de la mere coapte şi am ajuns la o minunăţie dulce, poate placintă cu mere, da'i cam mult zis! Iubesc în casă mirosul de mere coapte cu multă scorţişoară când şi afară plouă, plouă!
Bucuria aceasta nu este depăşită decât de momentul cu dovleac copt şi afară ninge, ninge!
După toate aceste vorbe de prisos începem cu:
* 10 mere
* 1 pară
* 1 gutuie
* un praf de scorţişoară
* un cub de unt
* 1 pachet zahăr vanilat
* 1 pachet foietaj
* 1 gălbenuş
* 2 linguri de lapte
Continuăm cu:
* merele tăiate jumătăţi se scobesc de sâmburi şi cu linguriţa încă puţin pe lângă
* para şi gutuia se curăţă şi se dau pe răzătoarea mare (eu le-am tăiat cubuleţe, dar s-au cam uscat la copt!)
* în fiecare jumătate de măr se pun zahăr vanilat, unt, amestec de pară şi gutuie, scorţişoară
* foietajul dezgheţat se taie fâşii, cam de 3 ori mărimea jumătăţii de măr, astfel încat în momentul în care la jumătatea fiecărei fâşii de aluat aşezăm mărul, să putem acoperi lateralele acestuia cu aluat. Eu am prins cu scobitoarea lateralele aluatului de jumătatea de măr.Pozele arată mai limpede decât explicaţiile mele pline de vorbe cum se face ingineria.
* fiecare plăcintuţă se aşează în tava de copt şi se unge cu gălbenuş diluat cu lapte. Atenţie la faptul că foetajul creşte foarte mult, trebuie respectată oarece distanţă între ele (nu ca la mine)!
* se coc, eu le-am lăsat la foc mic aproape o oră, asta ca sa ma satur de miros bun!
Le-am servit cu smântână şi ciocolată, asta pentru că nu am avut frişcă, dar sunt extraordinar de bune şi fără.
Eu, de regulă, ocolesc folosirea foietajului, nu-mi place decât atunci când este cald, dar curios în combinaţia aceasta nu s-a întărit la răcire absolut deloc. Fug să verific pe ultimele nemâncate dacă am spus în totalitate adevărul!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu