BISCUIȚI FRAGEZI CU NUCĂ

• Îs multe restanțe la rețete, acum că-i bucătăria demolată poate că și izbutesc să le public. Îmi țin pumnii. 

Sufăr de-o boală ciudată. Mă rog, cel puțin una dintre ele-i puțintel mai sărită din firesc. Nu suport să am ingrediente începute și neterminate. Toate pungulițele și cutiuțele neterminate mă calcă pe niște nervi, pe care nici nu știam că-i posed în anii din urmă. Când mă aude B. că-i obligatoriu să termin nu știu ce și de aia-l adaug  special într-o rețetă se crucește. Eu nu înțeleg de ce e musai să-l consumi acum pentru ca mâine să fie musai să-l cumperi căci nu-l mai ai. Mda, are și el olecuță de dreptate. 

Pentru reîntâlnirea cu un om drag am ochit cutia cu nuci, pe care am căpătat-o-n august trecut și de atunci tot mă lupt s-o lichidez.  Îmi propusesem să refac cornulețele vanilate cu nucă. AICI rețeta în arhivă.  M-am trezit în ziua cu pricina făr de chef pentru bibileală. Cum în ultima perioadă am tot pregătit sărățelele cu iaurt, ASTEA, am ales să modific cornulețele în conformitate cu cel de al doilea aluat și idee mai grozavă nici că se putea să-mi aterizeze-n cap. 

Am obținut rapid un dar delicios. Biscuiții sunt foarte fragezi, exact cum era varianta de la care am pornit, nuca le asigură o aromă delicată și specială, zău că-s mi-nu-na-ți și-i recomand.

INGREDIENTE pentru biscuiți cu nucă (800 grame, 120 bucăți de 3.5 centimetri)

• 350 grame făină
• 100 grame miez de nucă prăjit și măcinat
• 200 grame unt moale (sau 100 grame unt și 80 grame untură)
• 50 grame zahăr pudră pentru aluat
• 2 gălbenușuri
• extract vanilie
• un praf de sare
• 85 grame kefir/iaurt adăugat treptat, aluatul poate necesita o cantitate mult mai mică
• 150 grame zahăr pudră pentru tăvălit cornulețele 

PREPARARE biscuiți cu nucă

• Untul  și untura la temperatura camerei le-am spumat cu zahărul,  sarea și vanilia.
• Am adăugat gălbenușurile pe rând continuând mixarea. 
• Peste compoziția aceasta am adăugat făina și  nucile măcinate.  Am frământat scurt cu mâna cât să le încorporez. 
• La final am adăugat treptat kefirul. Trebuie obținut un aluat omogen, mai degrabă tare și ușor lipicios. 
• Aluatul se înfoliază și se lasă la rece 30 de minute. Eu l-am lăsat o noapte. 
• Nu este un aluat cu care se poate lucra în cantitate mare. Cel puțin eu nu reușesc. Așa că din prima îl înfoliez în două bucăți egale (am avut în total 880 grame aluat, deci 440 fiecare). 

• Apoi când îl scot de la rece îl împart iară în 4 bucăți mai mici care de la temperatura mâinilor se vor înmuia suficient cât să poată fi modelate. La rece aluatul s-a întărit datorită grăsimilor. 
• Tot acum, când se scoate aluatul de la frigider, se aprinde cuptorul la 180 de grade Celsius. 

• Am întins foaie fiecare bucată de aluat pe rând. De 3 milimetri grosime folosind sucitorul și un blat de lemn.  Aluatul se lipește, dar nu se rupe de se manevrează cu atenție. 
• Am decupat biscuiți cu forma pătrată de 3.5 centimetri. 

• Din jumătate de aluat am obținut 60 de biscuiți pe care i-am așezat pe tava acoperită cu hârtie cerată. Biscuiții se micșorează la copt, pot fi așezați foarte aproape unii de alții. În general procedez astfel, cu jumătăți din cantitatea de aluat, pentru a coace cât de cât tăvi egale, adică nu în prima 50 de biscuiți și în ultima 10 sau mai puțin. 

• Se coc în cuptorul preîncins la 150 de grade, 12-15 minute zice teoria.  I-am copt la 180 de grade până li s-au aurit ușor marginile.
• Se lasă musai la răcorit 5 minute în tava de copt, altfel se rup fiind foarte fragili. 

• Se tăvălesc, nu fierbinți deci, dar calzi încă după cele 5 minute de așteptare,  prin zahăr pudră. Cel mai ușor și rapid este când zahărul se pune într-un recipient adânc (un bol, o caserolă) și în el se adaugă câțiva biscuiți. Vasul se scutură spre stânga și dreapta câteva secunde (mișcarea de la cernutul făinii)  și biscuiții se acoperă integral astfel. Se scot pe o tavă într-un singur rând  (scuturând excesul de zahăr ușor) până se răcesc complet.
• Se continuă procedura pentru restul biscuiților copți sunt pudrați. 
• Se păstrează în cutii închise. 

ALTE MENȚIUNI

• Am folosit 100 grame unt și 80 grame untură nu doar pentru că am foarte multă osânză căpătată de la mama din porcul lui 2020 (deci ingredient de pe lista Musai de lichidat) ci și pentru că aroma specifică de unt este acoperită parțial de cea a nucilor coapte, deci diferența de bani pentru unt nu se justifică. 
• Față de varianta originală, cu 200 grame unt, biscuiții sunt mai fragezi datorită unturii și mai puțin fini din cauza reducerii untului. 
• Făr de tăvălitul prin zahăr, biscuiții nu sunt dulci. 
• Pentru a acoperi ușor biscuiții cu zahăr e nevoie de o cantitate de zahăr mai mare decât cea care va fi folosită efectiv. 100 de grame acoperă biscuiții, dar va fi chinu naibi să tăvălești ultimii biscuiți prin câteva grame de zahăr neconsumat. Surplusul rămas se cerne și se păstrează pentru folosiri ulterioare. Nu recomand readăugarea lui în ambalajul în care se află zahăr curat, ci păstrarea separată  într-un borcan ori o caserolă. 
• Este important ca biscuiții să nu fie fierbinți atunci când sunt pudrați cu zahăr (zahărul se va umezi).
• Nici să fie reci nu-i optim. În acest caz nu mai aderă zahărul la aluatul copt.
• După ce se răcesc complet se păstrează în caserole închise. Când știu că se vor consuma în ziua următoare, nu-i mai acopăr pentru că nu se usucă atât de repede. 
• Aluatul copt este foarte fragil, n-aș recomanda folosirea unor decupatoare (forme) mai mari. 
• Când lucram în laboratorul de cofetărie, dacă nu era vreme, păstram și 3 zile aluatul la frigider până-l coceam. De nu mă-nșel de câteva ori l-am și congelat pentru perioade mai mari.