MOZAICUL BUCURIEI #29

Cărțile zic să-l trăim pe Acum, momentul prezent, cu Bucurie. Trece repede și dus rămâne pe vecie. Dacă așa zic învățații, cine-s io să-i contrazic? Clipa aia de-o aștept cu garanția fericirii: marele pot câștigat la loto, patru copii, vacanța în Patagonia, propria cofetărie, cincizeci de kile, poate vor sosi la mine taman când îs în cimitir or nici atunci.

Mozaicul Bucuriei se vrea o paradă a Acum-urilor adunate-n lună, diluate de trecerea clipei, dar biruitoare în lupta cu episoadele cele negre or grele. Defilarea va avea loc pe fiecare cinci al lunii. Să ne fim Bucurie, dară!

*

Există o carte a lui Stephen King în care un scriitor al unui roman celebru,  numit Misery după personajul principal, este luat ostatic de un cititor fanatic. Cum autorul nu vrea să-și învieze eroina, conform condițiilor psihopatei, sfârșește a fi ciopârțit. Mi-o amintit de această poveste o mărturisire ce-am descoperit-o în volumul Șatra.

Pe cele 500 de pagini ale romanului sunt zeci de observații în creion. M-au enervat îngrozitor în timpul lecturii pentru că nu înțelegeam scrisul și buchisindu-le îmi ieșeam la tot pasul din cadrul poveștii. Când am ajuns la ultima pagină am descoperit secretul: toate observațiile fuseseră expediate lui Zaharia Stancu, autorul Șatrei. 

Cele mai multe dintre notițe le-am privit ca pe cârcoteală: de ce nu se detaliază cum țiganii aprindeau focul, de ce se repetă la nesfârșit că ursoaica mușca ursul de-o ureche când toată lumea știe că astea-s apucăturile lor, de când țiganii folosesc cuvinte precum a deveni or a prevedea, de când au gânduri filozofice, de ce o enumerare nu are ordinea inversă?!  Sunt și câteva greșeli de editare și de punctuație, care desigur nu au scăpat netaxate de către criticul în creion. 

Mare noroc avu Zaharia Stancu în întâlnirea c-un cititor a  cărui armă este plicul de la Poștă. Zău!

Explicațiile domnului T.D.P. de pe ultima pagină a volumului așa cum le deslușesc:

Frumos, ce frumos
Splendid, ce splendid
sfârșit.
5 X 1969 Craiova
Citită în două zile de mine T.P. sau T.D.P.
Necesară sau necesar revizuirea tuturor adnotărilor și considerații și sugestii - plus scrisoare către Zaharia Stancu 
(Indescifrabil) 5 X 1969 T.D.
Craiova

Întotdeauna mi-a plăcut să citesc scrisori vechi, dar de prea puține ori am avut ocazia: am găsit la mama cândva un carnețel jurnal și la o fostă soacră niște epistole de dragoste, din păcate imposibil de priceput scrisul. M-a bucurat bilețelul lui T.D.P. ajuns la mine după 50 de ani de la scriere.  Mi-s fericită că n-am șters tot cu radiera cea nouă, așa cum îmi fu intenția mulți pași înainte de finalul cărții. 

_____

În arhivă:

• Mozaicul Bucuriei #27 cu trimiteri la episoadele perioadei 2017 - 2019
• Mozaicul Bucuriei #28