S-o sfârșit jumatea anului și n-am reușit a scrie despre toate cărțile de mi-au ieșit în cale pân acuș.
Am avut multe drumuri anul acesta, asta-nseamnă că s-au adunat numeroase lecturi. Biletele de tren rămân semne în cărți, astfel aflu și eu când le-am citit. Conchistadorul îl are pe cel datat cu 28 mai 2016. Cum nu este un volum din biblioteca mea, cel mai probabil pe drumul de întoarcere am rămas făr de carte ș-am împrumutat una de la frate-miu. Am selectat-o pentru cele doar 125 pagini.
Cartea este publicată în Colecția Desenul din covor a editurii Art. Cum se traduce Desenul din covor?
Existența acestuia, spectaculoasă sau ternă, este o succesiune de evenimente și stări, de noduri și semne, al căror rost personajul însuși probabil că nu-l va înțelege niciodată. Această experiență e scrisă pe dosul covorului, cu încâlceala lui de fire. Dar romancierul, ca orice demiurg, are acces la semne și la sensurile lor în virtutea cărora își proiectează, de altfel, personajele. El e singurul care vede fața covorului și desenul - adică destinul.
Ce splendidă imagine a vieții! Și văd limpede țolicul meu, cu firul adesea scăpat în afara modelului, cu multe nuanțe de cenușiu senin, exact cum țesea Buna din zdrențe preșurile în copilăria-mi, cu olecuță de galben și roșu. De-ar mirosi a vanilie și portocale, ternul va fi fost cu rost.
Pentru prima dată de când scriu despre cărți vreau să pun accent pe autorul traducerii. Pentru mine scriitura lui Almeida Faria e una oarecare, n-aș reciti-o, n-aș recomanda-o. Dar Micaela Ghițescu detaliază cu atât de multe informații Cuvântul înainte și notele de subsol încât înclin să cred că-i o carte mult mai bună decât am reușit eu să receptez.
Lecția de istorie predată de Micaela Ghițescu, n-am io de astea-n cap:
Sebastiao la 3 ani îi urmează bunicului său pe tronul Portugaliei, ta-su murise înainte de nașterea sa.
Lecția de istorie predată de Micaela Ghițescu, n-am io de astea-n cap:
Sebastiao la 3 ani îi urmează bunicului său pe tronul Portugaliei, ta-su murise înainte de nașterea sa.
Domnește o vreme sub regența bunicii, Catarina, pân aceasta se retrage în Spania, apoi a Cardinalului Henrique. La 14 ani, în 1568, Sebastiao este declarat major și încoronat rege.
Fragil și imprudent este convins că destinul său este acela de a deveni un paladin al credinței catolice. Pornește o cruciadă împotriva maurilor adunînd 1800 de bărbați floarea tineretului portughez, care își înalță tabăra în corturi de mătase, poartă îmbrăcăminte luxoasă, beau, cântă și săvârșesc acte de desfrâu.
În ziua bătăliei decisive din Africa (4 august 1578), Sebastiao poruncește ca nimeni să nu miște fără ordinul său, ordin pe care uită să-l mai dea. Oastea inamică, în dispozitiv de semilună, nimicește armata portugheză.
Regelui Dom Sebastiao nu i se găsește cadavrul, nu există semne certe ale morții, speranța reapariției sale naște falși Dom Sebastiao și himera sebastianismului.
Mitul reîntoarcerii lui Dom Sebastiao spre a reda țării gloria este întărit de istoria ulterioară a Portugaliei, ocupația spaniolă.
Am pornit cu lecția de istorie și mitul pentru că eroul lui Almeida Faria se numește Sebastiao, este născut exact cu 400 de ani mai târziu decât regele cu același nume, iar bunica sa se numește tot Catarina, ba și părinții au aceleași prenume, Joao, Joana.
A dat peste mine vârât într-un ou enorm, cu capul, picioarele și brațele pe afară. Așa apare Sebastiao pe lume, conform poveștilor bunicii Catarina, - și bunicile nu mint niciodată - ou apărat de un șarpe marin și ucis de unul dintre martorii straniului spectacol la o zi după PotopuL cel adevărat.
Pruncul odată ieșit din găoace este aproape normal, cu șase degete la piciorul drept. Este adoptat de paznicul farului unde fusese găsit.
La doi ani în casa părinților săi apare o pereche de liliputani. La maturitate Sebastiao are amintiri vii legate de farmecele doamnei de un metru, Dora Bela n-am uitat niciodată cântecele și mângâierile acelei focoase Dora, care atât de timpuriu mi-a scos înzestrările la lumina zilei.
Cea de a doua dragoste, căci cu Dora începe o listă lungă, este pentru Amelia, fetița din vecini, logodnica sa, cu care merge la școală pe aceleași drumuri vreme de 2 ani până când zbenguielile noastre cu gâdilături au luat sfârșit în ziua când, fără să vrea și fără să știe, Amelia mi-a atins acea parte care începe să crească sub anumite efecte. Atât de tare s-a speriat că a scos un țipăt și a roșit.
Ca să-și impresioneze colegii născocește tot felul de experiențe amoroase, succesul obținut este peste toate așteptările.
În clasa a treia învățătoarea e cea care-l farmecă, dona Justina. Cu ea își împlinește toate născocirile. Doar un Creator foarte tipicar putea inventa ingenioasa scamatorie de a ne pune să ne cufundăm în alt corp și să scoatem din acest fapt delectări divine.
Ce se întămplă pe mai departe cu elevul precoce și cum îi este țesut destinul pân la finele romanului, nu mai povestesc. V-am lăsat la pagina 60, de vă intersectați cu scriitura lui Almeida Faria din Conchistadorul.
Pentru un moment de zâmbet e foarte potrivită lectura aceasta de nici două ceasuri.
Nimeni nu știe cum pun visele stăpânire pe noi, cum ni se abandonează ele sau ne abandonăm noi lor la trezire, dacă facem vizite nocturne sau dacă suntem noi cei vizitați, dacă imaginile sunt ale noastre ori ne-au fost împrumutate.
Tre să întorc volumul proprietarului de drept, dar în colțul DONAȚIILOR s-au adunat cărți ce-și caută noi cititori.
* Conchistadorul - Almeida Faria - Editura Art - 2008
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu