joi, 12 iulie 2012
Coşuleţ cu flori din pastă de zahăr
Că visez ca-n viaţa asta să ajung să trăiesc din tortulit, nu-i un secret, pân atunci cele mai mari izbânzi le am când trebe să pregătesc un decor altfel pentru o aceeaşi persoană.
Şi, de Bebi e campionul absolut cu torturile pentru 2 ani, 3 şi 4 ani, cu tot atâtea onomastici de Sf. Ştefan, ba chiar şi cu una de Sf. Alexandru, oamenii pentru care am pregătit zaharoase colorate, făr să-i cunosc, în doi ani consecutivi, mi-s prilej de mare bucurie.
Doamnei, despre care scriu, i-am pregătit anul trecut trandafirii portocalii, unii dintre cei mai chinuiţi trandafiri zambetani. Anul acesta, coşuleţul l-am lucrat cu mare drag, abia amu la poze descopăr c-am făcut un ghiveci de soiuri, mărimi şi culori, ceea ce dom Inginer mi-a zis de la primul control privind calitatea trebii ce-o prestez.
Tehnica este cea de la coşurile pregătite pentru Mihaili, amu suportul castron pe care am montat a fost unul mult mai mic. N-am avut răbdare să-i usuc toarta şi am cam ratat-o.
Abia l-am terminat şi am rămas c-o poftă nebună de a începe buchetul mamei pentru Sf. Ilie!
Mulţumesc, G, să-ţi trăiască!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Cat de frumos este! Toata admiratia!
RăspundețiȘtergereBun venit, Carol! Mulţumesc! Pasta de zahăr este contagioasă, de n-ai încercat până amu e bine să fii prevenită!:)
RăspundețiȘtergereSunt foarte frumoase florile.Parca sunt reale.Spor la lucru si la bani.
RăspundețiȘtergereTe pup!
Mulţumesc, DiaMar! Să te audă Cine trebe să mă aprovizioneze cu sporuri!
Ștergere