Tort inimă

S-a vrut un tort de post cu jeleu de ananas şi blat de biscuiţi, a rezultat un tort de nepost cu jeleu din clementine! Care fu ingineria? Simplu, ananasul nu s-a prins că trebe să se facă răcitură!

Îmi place foarte mult salamul de biscuiţi, mi-a plăcut mult şi ananasul de la tortul de post, deci nu puteam dărui pentru un 1 decembrie aniversar de om drag decât ceva care să-mi placă!

Blatul:
- 500 gr biscuiţi Petit Beurre simpli rupţi cu mâna în  bucăţi mici
- 100 gr nucă prăjită şi mărunţită
- 300 ml apă
- 150 gr zahăr
- 100 gr margarină
- esenţă de rom
 Am ars zahărul pe flacără în vasul, când a fost tot caramelizat am adăugat margarina cu mare atenţie şi apoi apa, romul. Siropul acesta cald l-am turnat peste biscuiţi şi nucă.

Am pus în forma de inimă folie şi apoi am întins blat(fundul şi lateralele formei de tort) din salamul de biscuiţi astfel pregătit.

 Pentru că am ratat jeleul de ananas deşi l-am pregătit identic ca la tortul de post  (reuşit anterior de două ori), voi scrie despre jeleul din clementine cu care am umplut tortul într-un final. Pozele sunt de la ananasul ratat, dar n-o mai fost vreme şi de poze la refacere.
Pe blatul din biscuiţi am aşezat 200 gr de vişine, coacăze negre, căpşuni.

Jeleul:
- 500 gr clementine
- 1 plic gelatină pregătit conform instrucţiunilor de pe plic, nu am mai avut gelatină vegetala, astfel tortul meu n-a mai fost de post.
Clementinele decojite şi desâmburite le-am blendurit, apoi amestecate bine cu gelatina topită şi sucul acesta l-am turnat în forma de tort peste blat şi fructe.

În poze spuneam că este ananasul care a rămas sirop, mai jos tot ananasul a doua zi când eu îl aşteptam înghegat, iar el nu şi nu!

Am lăsat o oră tortul la frigider, s-a închegat instant. L-am acoperit cu foaie de napolitană şi l-am răsturnat pentru decorarea cu pastă din zahăr.

Am folosit exact jumătate de doză pastă. Am mai scris la celelalte torturi  decorate astfel, reţeta este cea a Lissei şi am mari bucurii cu ea. Înlocuiesc doar, tot la sfaturile ei, apa cu zeamă de lămâie.

Găsisem pe internet un model foarte frumos, care presupunea un şirag de inimi foarte mici, din păcate eu nu am avut cu ce să le decupez, aşa că m-am rezumat la un trifoi cu 4 foi.

Este primul tort la care nu am avut niciun fel de probleme cu acoperitul, n-o mai ieşit niciun pliu, s-o mai rupt pe ici pe colo, dar l-am peticit cu inimi. Îmi voi schimba aparatul foto fie şi numai pentru a putea arăta cât de frumos este movul ăsta urât!:)

La mulţi ani, C-lin!