Mi-am propus ca pân la
De ce astă carte
Pentru că Gaspar o pomenește de multe ori în Revoluția iubirii. În timp ce lecturam primul volum al psihoterapeutului îndrăgit, la începutul anului, am și achiziționat titlul de azi. Pentru că Revoluția am devorat-o în câteva ore asumându-mi să pierd multe nuanțe pe repede înainte, Copilul l-am citit pe îndelete, câte un singur capitol, sunt scurte, pe etapă.
- Am ales din teancul neterminatelor Copilul invizibil după ce, timp de o săptămână, m-am tot intersectat cu înregistrări video ale unor emisiuni și conferințe în care Gaspar a fost personajul principal. Este savuros oral, ceea ce se diluează în scris. Sinceritatea, emoția se transmit identic pe ambele căi, dar teoria cu asupra de măsură din manual îngreunează a dracu mesajul receptat. Zic doar de ce simt eu, făr de a nega meritele care au asigurat succesul la public al ambelor lucrări. Cum a mărturisit că este fan Yalom, cine nu este, sper să reușească și-n scris să aștearnă poveștile, exact cum o face prin vorbe și cu toată ființa în materialele video.
...nu ceea ce ni s-a întâmplat sabotează existența noastră din prezent, ci interpretarea pe care i-o dăm acelei experiențe, care de cele mai multe ori este de revoltă emoțională sau respingere cognitivă...
Cred că ar fi fost o carte mai potrivită pentru un părinte, nu popă, ci deținător de copii.
Parentajul nu este despre a-i salva pe copii, ei nu au nevoie de asta. Parentajul este despre a te salva, vindeca și elibera pe tine, ca părinte sau îngrijitor, de suferința psihologică și emoțională dobândită de-a lungul anilor.
Eu am citit-o ca și când aș avea șansa unică de a mă crește singură din copilăria cea mică. Sigur că trecutul ăla de-l am anapoda nu-l anulez astfel, dar fu o călătorie interesantă spre el. N-am fost foarte sinceră și nici foarte conștiincioasă din teama de a nu călca pe vro bombă emoțională, dar lectura aceasta, care mi-a născut multe semne de întrebare și prin câteva locuri m-a luminat, fu grozavă și pentru sufletul meu și pentru lipsa relației ce o am cu Fiul.
...același mecanism regresiv este valabil și în situațiile în care copilul are față de tine un comportament similar cu cel al părinților în copilăria ta: dacă te respinge, te etichetează, te ignoră sau dintr-un anumit motiv nu poate să-ți ofere atenție și dacă aceste manifestări ți-au creat în trecut multă suferință, acum foarte probabil vei retrăi toată acea stare, fără a putea să vezi limpede prezentul. Creierul emoțional nu face diferența între trecut și prezent, între "atunci și acum", între copilul din fața ta și copilul de odinioară - pentru el ambele comportamente sunt un semnal de amenințare și pericol, iar reacția este aceeași: de încărcare automată a armelor psihologice, lucru necesar pentru supraviețuire...
Despre steluțe
Pentru că Revoluția a fost mai pe neajunsurile mele și a primit 5, Copilul cu 4 pare a fi evaluată corect. O voi reciti, musai!
...important este să ne reamintim în orice situație că o atenție focalizată asupra momentului prezent poate găsi mai multe soluții decât o minte panicată de viitor sau amorțită de trecut...Ce copertă minunată!
- Copilul invizibil / Gaspar Gyorgy, editura Curtea Veche Publishing 2016, 192 pagini.
* cărțile imposibil de citit, deci lecturilor abandonate;
** volume cărora le-am citit toate paginile, dar care nu mi-au născut niciun zâmbet or emoție; finalizarea lor se datorează doar imposibilității mele de a lăsa o carte neterminată;
*** cele nici prea-prea, nici foarte-foarte;
**** scriiturile cărora nu le găsesc niciun cusur, dar pe care nu-mi doresc să le recitesc;
***** cărți care mi-au plăcut enorm, pe care le-am citit dintr-o suflare, care mă bântuie; lecturi pe care abia aștept să le repornesc.
În 2018 am mai citit:
- Adolf H.: Două vieți / Eric-Emmanuel Schmitt *****
- Lizoanca / Doina Ruști *****
- Spuma zilelor / Boris Vian *****
- Orbi / Petronela Rotar *****
Mulțumesc :)
RăspundețiȘtergereBine ai revenit ;)
Ștergere