Tot coincidenţe

Scriam despre coincidenţe că-n esenţă sunt doar impliniri de dorinţe arzătoare, astăzi depun mărturie că-i falsă practica aceasta!
La capătul de dincolo al numărului de telefon neagendat identific uşor vocea tremurată a dor şi accentul slab de neromancă:
- Doamna S.?
(Păi de-i cu domneală prietenă dragă, atunci domnie să fie!)
- Da' doamnă, ea este! Cum te cheamă pe tine de doamnă, că am uitat?! Claudiu parcă era iubitul, deci doamnă Claudiu sunt la dispoziţia dvs!
- Alo, doamna S.?!
(N-are pic de umor fata asta, ce insistă pe glumă dacă am recunoscut-o?!)
- Da, R. !Te ascult!
- Doamna S., vă contactez in legătură cu mailul...
- Da' l-am trimis acum o mie de ani, se vede că eşti foarte ocupată cu domnul cel nou!
- ..... mailul despre oferta de preţ....
( In mintea mea nu era nimic imposibil in faptul că avea o informaţie neştiută )
- Da, da, aşa! Continuă!
- Oferta noastră este de 2000 lei pentru intreaga lucrare!
- Deci, nu-i R. la telefon! Am crezut că-i o prietenă glumeaţă, iertare!

Amu' după astă păţanie ruşinoasă, e musai să mă suni R.!

Frenezia mea in a nega evidenţe este uluitoare! Să fie juma' de an de cand mai fu' una asemeni ăsteia, pentru a ajunge la o inmormantare trebuia să fiu luată dintr-o gară cu o maşină de un domn pe care nu-l mai văzusem de 3 ani. Ştiam că-i roşie maşina.
In faţa gării o maşină fix roşie, un domn cam grăsuţ pentru ce-mi aminteam eu că ar trebui să fie, da-n Spania poate oamenii se şi ingraşă, nu doar muncesc!
- Bună, G.!
Şi mă apropii a imbrăţişare.Domnul face un pas inapoi, oricum mă privea ca pe una aterizată din lună şi nu din tren!
- Aaaaa, nu ne pupăm c-o murit bunica?! Nu te-ai schimbat decat cu vro 20 de kile!
- Nu vă cunosc doamnă!
- Maria sunt G. şi nu m-am schimbat deloc!
Cred că s-a priceput ideea efortului depus să-l conving pe bietul om că-i G. şi că ştiu eu mai bine!
Nici in ăst caz n-o contat informaţiile de bază neprobate. Aveam de aşteptat juma' de oră dupa sosirea trenului, dar dacă il găsisem din prima secundă, de ce să am necertitudini?!