joi, 30 mai 2019

ALBINIȚA - prăjitură cu foi de miere și cremă de griș





  • Provocarea 7 texte în 7 zile - ce vrei tu, Mărie, numa scrie! - episodul 4/7

Pentru darurile pascale am pregătit câteva rețete dulci. Printre acestea au fost (de la stânga la dreapta):


Până anul trecut, în laborator, nu am gustat această prăjitură, de Albinița zic, atât de populară. Nu-mi mai amintesc cum a apărut în lista de produse, ce știu e că am pregătit-o conform rețetei doamnei Laura Laurențiu, ACEASTA. Ne-o cucerit pe toți. Colegii mei o cunoșteau din cofetăriile prin care mai lucraseră. Eram atât de disperată că mă voi trezi făr de ea când trebuie onorate comenzile încât ajunsesem să o pitesc sub alte două, trei tăvi de prăjituri grele. Nu-mi mai amintesc nici de ce am considerat cu Ade că-i complicat s-o umplem cu două straturi de cremă și am sucit-o din prima pe două straturi de gem. 


INGREDIENTE pentru 4 foi
Am copt și montat prăjitura în tava 26 x 36 centimetri.
  • 600 grame făină
  • 150 grame zahăr
  • 200 grame miere
  • 20 grame bicarbonat de sodiu
  • 100 grame unt 82% grăsime
  • 1 ou
  • un praf de vanilină
  • un praf de sare
  • 2 - 3 linguri lapte

INGREDIENTE pentru umplere

# Cremă de griș:
  • 300 mililitri lapte + 50
  • 150 grame zahăr
  • 80 grame griș
  • 200 grame unt 82% grăsime
  • un praf de vanilină
  • un praf de sare

# Gem de caise :
- 350 grame


FACEREA
# PREGĂTIREA FOILOR
  1. Într-un ceaunel am combinat mierea, zahărul, untul și le-am lăsat pe foc până s-a topit zahărul. Apoi amestecul a rămas la răcit. L-am amestecat cu oul. 
  2. Peste făina cernută împreună cu bicarbonatul, sarea, vanilina am turnat amestecul răcit. Am omogenizat toate ingredientele cu mâna. Pentru că aluatul era tare am adăugat 50 mililitri de lapte treptat până am obținut o compoziție modelabilă.  Am lăsat aluatul 1 oră la frigider.
  3. L-am cântărit, avea 1.1 kilograme și l-am împărțit la 4. Fiecare bucată am întins-o pe rând între două folii de silicon pudrate cu făină (foto 1). 
  4. Eu le-am copt câte  7 minute la 180 de grade (foto 2) după ce le-am înțepat cu furculița din loc în loc.  Pentru că am o singură tavă, cât se cocea una, o întindeam pe cealaltă.  Le-am păstrat, după răcire, împachetate într-o coală de hârtie (foto 3), vreo câteva zile într-o cameră răcoroasă până am asamblat prăjitura. 
Atenție! Foile sunt extrem de fragile imediat după coacere și apoi după răcire. 

# PREGĂTIREA CREMEI
  1. Am pus laptele la fiert cu zahărul, vanilina și sarea. Când a început să fiarbă am adăugat în ploaie grișul amestecând continuu până amestecul s-a îngroșat. L-am lăsat la răcit.
  2. Am tăiat untul cubulețe, l-am mixat până am obținut o spumă în care am adăugat câte o lingură din budinca de griș răcită. Pentru că am obținut o cremă greu de întins, am adăugat treptat lapte până la consistența potrivită. Au fost 50 mililitri. 

# ASAMBLAREA ALBINIȚEI

  1. Am așezat prima foaie pe un blat de lemn și o coală de hârtie cerată și am acoperit-o cu jumătate din crema de griș. Peste cremă am pus a doua foaie coaptă. 
  2. Peste a doua foaie am întins 350 grame gem de caise, pe care l-am acoperit cu foaia numărul 3.
  3. Peste aceasta am întins ultima jumătate de cremă și ultima foaie.
  4. Prăjitura astfel formată am acoperit-o cu hârtie și pentru presare am așezat peste ea un alt tocător de lemn. În laborator nu o presa nimic și tot se înmuia. Am lăsat-o la rece o noapte. 

# PORȚIONAREA

  1. A doua zi am tăiat-o în dreptunghiuri de 3.5 x 8 centimetri, 27 bucăți. Am pudrat-o cu zahăr. 
  2. Eu am așezat-o în caserole care au ajuns la destinatarii lor și după 3 zile de drum pascal. 


ALTE MENȚIUNI
  1. Facerea foilor a fost întotdeauna sarcina lui Mouad. Când el a plecat în Maroc o lună întreagă a fost chinu naibi să întindem foile. Știam tehnica sa, folosea un kil de făină și jumate cădea pe podele, de unde o plimbam prin tot laboratorul. Eu am reușit să le întind între două folii de silicon ușor pudrate cu făină și tot desfăcându-le de pe una pe alta (când se lipesc este imposibil să mai fie întinse). Îmi lua juma de ceas să întind una cu dimensiunile 60x40 și astfel marțea rezervată Albinuței a devenit pentru mine marțea neagră. După o lună le reușeam în 15 minute și eram atât de mândră încât l-am provocat pe stăpânul lor la întrecere. Ce se auzea la noi în laborator după 5 minute, adică atunci când Mouad deja avea prima foaie întinsă?! Trebuie, omule, să mă lași să câștig, serios, tu chiar vrei să mă vezi murind de inimă rea? M-o lăsat, ura, am trăit! Nu mai știu ce i-am mai imputat atunci, ceva de genul că degeaba câștigă dacă în urma lui rămâne atât de multă mizerie. Cert este că a fost ultima zi în care jumătate din făina de pe blatul de lucru a ajuns pe jos. Iertată-mi fie paranteza atât de lungă,  îmi este teribil de dor de momentele acelea și mai ales de Oamenii ei. 
  2. Pentru aluat foloseam 10 grame bicarbonat de sodiu + 10 grame amoniac și nu-l lăsam înainte de coacere la rece.  
  3. Foile sunt ușor de întins dacă aluatul se umezește cu câteva picături de lapte rece atunci când pare întărit și imposibil de întins. Mouad își făcea un dreptunghi din aluat și îl întindea pe verticală. El a copt mii de foi. Eu porneam cu el rotund și-l peticeam la fiecare pas, ceea ce am făcut și acasă. Mă fascina că se lipește ca turnat. E de evitat a încorpora multă făină suplimentară la întins. Am și acasă două folii de silicon, dar cât una dintre ele era la copt am întins foaia între două coli de hârtie de copt de dimensiunile tăvii, ceea ce ajută mult la obținerea mărimii potrivite, se întinde exact cât coala. 
  4. Pentru că grișul se întărește cât este la răcit începusem în laborator să scad cantitatea. N-am rezolvat mare brânză, oricât ar fi fost de puțin îngroșat după fierbere, după răcire tot se întărea. Așa că am început să adaug lapte când băteam la mixer crema până ajungea la consistența dorită, una care să permită întinderea facilă. Asta am făcut și de astă dată. 
  5. Este o prăjitură foarte dulce,  de aceea am ales să o pregătesc în varianta originală fără de două straturi cu gem și am redus foarte mult zahărul din griș.
  6. Credeam că fac mare economie dacă nu folosesc unt ci untură. Nu știu dacă ăsta fu motivul pentru care nu mi s-a înmuiat pe cât știam că o va face. Am scris varianta cu unt pentru că este testată de zeci de ori.
  7. Repet că este o prăjitură minunată, nu că ar mai fi cineva în afară de mine care să nu fi avut habar de asta. 
  8. Am devenit fanul prăjiturilor cu foi (se pregătește o cantitate mare într-un timp mai scurt decât cel al prăjiturilor individuale) drept care voi adapta dintre rețetele din laborator și-n măsura-n care corespund voi reveni și pe Zambetania. 

2 comentarii:

  1. La noi a ajuns varianta cu doua straturi de gem :D Eu asa imi aduc aminte :D

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu nu mi-am amintit cum le-am făcut și am spus ce-am văzut în poze:) Astea au ajuns și la tine, dacă au ajuns. N-am prea știut să fac pachetele cu toate prăjiturile, pentru că alea nepretențioase au mers către destinații mai îndepărtate.

      Ștergere