Se ia un borcan și sub capacul lui se depozitează pe bilețele toate fericirile anului. Sau se ia un blog și i se dă misiunea asta. Ia să mai completez c-o liniuță planul lui 2016/2017/2018/ 2019/2020.
- exerciții de echilibru: a se identifica cel puțin o fericire în șapte zile curgătoare!
*
Eram pe munte de puțină vreme când am simțit că nu mai pot. Ce zic eu de puțină vreme? De nici 5 minute. Durerile de spate îmi nășteau stări de vomă, inima mi se zbătea în gură și picioarele se rupeau de la genunchi de parcă îmi atârnau de ele bolovani grei. Asta e! Le zic să-l urce singuri învârtindu-se. De acasă am spus că nu mai pot face trasee. Să fie sănătoși cu muntele lor cu tot! Asta tot îmi bombăneam urcând cu zece rânduri de haine ca Baba Dochia asudată până-n chiloți. Bătăile inimii și-au revenit repede la ritmul normal, am renunțat la centură și parcă nici durerile de spate nu-mi mai sugrumau stomacul. Ușor, ușor, cu o viteză pe care în comparație cu a lor nu o are nici melcul, am ajuns aproape de vârf. Am refuzat categoric să mai urc un minut pe frânghie și stânci pân la capăt. Era o porțiune foarte dificilă, o cunoșteam bine din vremurile-n care eram cu zece kile mai tânără.
- Nu urcați mai sus?! Mă-ntreabă cei doi cățărători străini care ne-au tot rămas pe urme.
- Nu, prea toată lumea ajunge în vârf. Eu vreau să fiu printre ăia specialii care se opresc la un pas de el.
La coborâre fu chiar ușor. Îl aveam pe Borges în minte cu ale sale: caută-ți în zi motive de înviere, altfel ești mort. Învierea mea consta în farfuria de gogoșele cu miere și nucă ce mă aștepta într-o rulotă la care este întotdeauna coadă lungă și în patul mare de acasă. Deci, da, asta voi face când ajungem: o baie d-un ceas și cincizeci de pagini de Șatră.
- Maria, i-am invitat pe cei doi D. la noi în seara asta.
- Serios?! Nici prin cap nu-mi trece. I-ai invitat la tine, eu sunt în pat orice ar fi.
Se încheia ziua zorilor în care ne porniserăm la drum. El își aștepta cu drag musafirii. Eu îmi făceam planuri: îmi dau anunț pentru zilele de sâmbătă și duminică pe care vreau să le muncesc. Nu, mai bine, când o să am bani o să-mi închiriez un apartament în care să șed în vremea grătarelor și a vizitelor.
După vreo trei ceasuri oamenii au vrut să plece. Nu, nu există varianta aceasta!
- V-am zis că am varză cu cârnați de aia buni afumați la Curtici?!
- Stați că fierb acum vinul cel grozav pe care mi l-o adus frate-miu de la Cricova!
I-am mai întârziat, slavă cerului!
- Da, da, au voie și cățeii în bucătărie pe lângă cei trei pisoi! Rita, Jessie!
- Gustați din bomboanele nemțești pe care le-am primit ieri de la Munchen...
- Acum aduc creierul pane...
Când am văzut că taxiul nu mai apare am fost chiar fericită. O să dormiți la noi, ura!
- Maria, cât de fain fu! n-o mai completat cu după criza ta de isterie și i-am mulțumit.
Fu fain, întotdeauna îi. Dar eu sunt fata lu' maică-mea: nu ne bucurăm de musafiri și nu mergem în vizită.
___________________
Întreaga colecție a lucrurilor simple:
60. Cerșetor - cu trimiteri spre toate bilețelele din perioada 2016 - 2019.
62. Borgestenie
Nu ne bucurăm de musafiri și nu mergem în vizită :))) N-as zice :D
RăspundețiȘtergereAi zice de-aș fi singură. Gândește-te că lui B. nu-i accept nici măcar o inițiativă de asta umblătoare - șezătoare din 10. Azi îmi zicea că tre să ajungem la Mediaș. Stai să vezi cât va dura după mine. După el puteam ajunge și-n seara asta:)))
ȘtergerePai hadeti, mai oameni buni, ca la noi nu veniti in vizita si voi nu sunteti musafiri! :D
Ștergere