Tort Kinder cu zmeură

-         Maria, vreau şi eu prăjitura asta de pe zambetania, dar nu cu banane, cu zmeură ! Poţi?!

-         Pot, Ale!

Kinder Banana Nesquick - ACI  în arhiva lui 2011

 Nu mai puteam, eram epuizată după o săptămână de nuntisme în care bifasem toate erorile de erau posibile. Taman în momentu’ ăla mă trăznise să aplic teoreia lu’ Yes Man, pe care o am în cap de fiecare dată când pe gură arunc nu-uri.

-         Ana, crezi c-o să reuşesc tortul înainte să mă prăbuşesc?!

-         Maria, de nu faci pe deşteapta, sigur reuşeşti!*

*  Ana, care e o doamnă, o zis de fapt “dacă respecţi reţeta”, cum io nu-s, îmi permit şi varianta cu deşteapta pământului.

Şi pentru că tot eram făr de niciun gram de energie, am zis să mă complic maxim spre relaxare.

-         Ale, pot să nu fac strat blat, strat cremă şi tot aşa ?!

-         Maria, am încredere deplină în fanteziile tale !

Am mari probleme să-mi transform propriile reţete pentru forme şi tăvi de alte dimensiuni decât cele ale variantei dintâi. Deşi Ana îmi trimite scheme cu teorii d’ alde "pierpătrat" tot tre să mă treacă năduşelile pentru fiecare oare îmi ajunge pentru blaturi    / oare îmi mai trebuie cremă.

Am făcut un tort de 1,3 kg în forma rotundă de 16 – ăsta se ceru şi unul de 500 grame, montat  într-un vas de 12 cm – ăsta ca să am habar ce gusturi am livrat. Deşi am lucrat cu proporţia 3:1 tort mare în raport cu cel mic, secţiunile au ieşit foarte diferite, cred că-i mult mai reuşit cel mare. 

1. Pentru foile de  Kinder - două - pentru gusturile mele au fost mult prea subţiri, de le mai refac măresc cantităţile  cu 50%.

Le-am pregătit exact din doza originală, am cântărit compoziţia, am împărţit-o la 3, am copt două foi în tava rotunda de 16 şi una în dreptunghiulara de 23x16 din care ulterior am decupat 2 rotunde de 12 cm pentru tortul cel foarte mic.

Şi pentru că era musai să încep c-o trăznaie, am folosit în loc de esenţă de rom, fiola de migdale. M-am dumirit repede după miros, dar am vrut să verific ce gust are copt cu migdale. Şi pentru că nu m-am lămurit din prima, am mai copt o foaie, pentru ca apoi să am ce arunca. Refăcute cu rom,  răcite le-am înfoliat şi ţinut o noapte la frigider.

2. Crema cu zmeură – am turnat-o spre întărire în două vase mai mici decât cele în care am asamblat torturile finale  - pentru cel de 16 cm l-am folosit pe cel de 12 cu 75% din crema totală de 450 grame, pentru cel de 12 un vas de 10 cm cu restul de 25% cremă.

Ingrediente :

-         150 grame zmeură congelată

-         90 gr zahăr

-         6 grame gelatină granule

-         260 ml frişcă lichidă

Am acoperit gelatina cu zeamă rece strecurată de la zmeura decongelată şi am lăsat-o 10 minute la înmuiat.

Am pus pe foc, în cratiţa cu fund gros, fructele cu zahărul. Teoretic nu trebe lăsate să fiarbă, ci doar pân se-nmoaie şi se topeşte zahărul. Io nu ştiu cu ce m-am luat căci clocotea de zor când mi-am amintit că o am pe foc.

Am pus în blender zmeura astfel pregătită şi am pasat-o, apoi strecurat-o. Pentru că era încă foarte caldă nu am mai încălzit-o şi am amestecat-o bine cu gelatina şi lăsat-o la răcit.

Am mixat frişca lichidă cu două linguri de zahăr pudră şi apoi amestecat-o uşor cu piureul de fructe răcit.

Am turnat-o în vase acoperite cu folie pe care le-am ţinut la frigider până a doua zi când le-am aşezat pe câte o foaie Kinder în formele în care am făcut asamblarea.

-         Ale, s-o prins cineva că era cu zmeură?!

-         Da, Maria, că le-am zis dinainte!

Crema de nesquick - este tot cea de la prăjitura avută model – am cântărit-o – 400 grame -  şi am folosit 75% pentru cel de 16 cm, 25% pentru 12 cm. Am turnat-o peste crema de zmeură. La cel mic a ajuns cât să o acopere, la cel mare nu, drept pentru care am completat-o cu ciocolata albă.

-         Ale, s-o prins cineva că era cu nesquick?!

-         Nu, Maria, că nu le-am zis!

Crema 1  cu ciocolată albă 

     -                50 ml frişcă lichidă

-         125 grame ciocolată alba

-         150 ml de frişcă lichidă bătută

-                5 grame gelatină

Am acoperit gelatina cu apă şi am lăsat-o la înmuiat.

Am topit pe baie de aburi ciocolata cu frişca lichidă – o folosesc pe cea de la Lidl când nu am Dorna.  Am lăsat-o pe aburi cât o început să se topească pe margini, apoi  5 minute pe ochiul închis şi după  am amestecat pân la topirea integrala a ciocolatei. Am adăugat gelatina şi am aşteptat să se răcească. Răcită am amestecat-o cu frişca bătută şi iară 75% + 25% peste cele două creme cu nesquick. Am acoperit-o cu cea de a doua foaie Kinder. După 5 ore de stat la rece am răsturnat torturile din forme astfel încât partea de sus am aşezat-o pe platouri.

Crema de ciocolată cu lapte pentru îmbrăcat torturile  - am pregătit-o simultan cu cele de ciocolată albă  - pentru trandafiri şi cea pentru umplut tortul - căci trebuie să stea la frigider câteva ore.

Aici am mai făcut iar o  încurcătură – din neatenţie am adăugat 2 pătrăţele de ciocolată cu mentă – ceea ce mi-a dominat fireşte toate celelalte arome.

- 150 grame ciocolată cu lapte

- 120 ml frişcă lichidă

Am topit ciocolata cu frişca pe aburi şi le-am lăsat după omogenizare şi răcire 6 ceasuri în frigider. Apoi, le-am mixat spumă şi 75% am folosit pentru îmbrăcat tortul mai mare. Restul, pentru cel mic.

12 centimetri  - 500 de grame

Glazura – modelul de îmbrăcare şi decorare sunt de aci – eu sunt departe de reuşita fetelor, dar voi mai repeta.

-         100 ciocolată cu lapte

-         50 ml frişcă lichidă

-         25 gr unt

Puse pe baie de aburi şi ţinute pân la punctul de fierbere. Mi-o fost teamă să torn glazura caldă şi nu o curs cum ar fi trebuit.

Crema 2 cu ciocolată albă pentru trandafiri

-  200 grame ciocolată albă

- 140 ml frişcă lichidă

- colorant natural roşu zmeură

Exact ca la crema pentru îmbrăcat tortul. După mixare 60% din cremă am încercat s-o colorez. Am scăpat sticluţa din mână şi am reuşit să colorez perfect faţa de masă, pernele de la scaune şi gresia. Cu trandafirii nu prea am avut acelaşi succes. Sunt obişnuită cu  gelul Wilton unde un vârf de scobitoare poate fi prea mult, aici am folosit vro juma de linguriţă şi nu s-o colorat.

Ştiu că am scris mult şi pare complicat neavând decât poze tremurate de la pregătire (ce nu le-am putut publica), dar nu e deloc greu şi e unul dintre cele mai gustoase torturi zambetane, era musai să nu pierd reţeta.

 

- Ale, te rog mult să-mi trimiţi poza unei secţiuni, îs tare curioasă care-i schema finală!
- Atât am reuşit, ştiu că nu seamănă cu ale tale, Maria!

Dacă tot am scris un kilometru să mai povestesc şi ultima păţanie. Tortul pleca departe cu maşina. La un capăt al lui departe trebea să ajungă şi Maria la T. cu bicicleta. Aşa că a scos tortul de o toartă, adică fix cât să-l răstoarne bine, şi-o pus bicicleta şi apoi o urlat "Ale, să nu-mi spui că aci e tortul şi că am omorât trandafirii". După cum se vede în colaj am expediat numa' supravieţuitori unul şi unul.

Revin vineri cu trufele de la nuntă.