Cu câte draguri
am scris cele 3 daruri speciale pentru
oamenii ce mi-s suflet, n-am a mai zice. Mi-i în legea firii pare-se trecerea
de la poveşti de dragoste la reţete de poveste.
Şi aiasta chiar
e o reţetă din poveste!
Iaca dovezi!
Cum şedem io-ntr-o zi oarecare la citit poveşti virtuale, nu-i bine, povestea era straşnică, deci ziua nu era oarecare! Nu-i ajung la capăt pe lung, pe ăl mai scurt dintre drumuri zic: am citit povestea aceasta savuroasă, ca cele mai multe dintre zicerile de acolo, din umoru cu caru, ineditul peripeţiei, fainoşenia scriiturii, mie mi-o rămas în pofte orezu cu brânză! Am zis io că asta-i scurtătura, da' tre s-o lungesc olecuţă.
Cum şedem io-ntr-o zi oarecare la citit poveşti virtuale, nu-i bine, povestea era straşnică, deci ziua nu era oarecare! Nu-i ajung la capăt pe lung, pe ăl mai scurt dintre drumuri zic: am citit povestea aceasta savuroasă, ca cele mai multe dintre zicerile de acolo, din umoru cu caru, ineditul peripeţiei, fainoşenia scriiturii, mie mi-o rămas în pofte orezu cu brânză! Am zis io că asta-i scurtătura, da' tre s-o lungesc olecuţă.
Aveam fir roşu direct cu eroul din poveste, mastercheful, da' nu-mi fu
iniţial de folos pân la capătul ostoirii de pohte, adică publicarea pe
zambetania. Ce bucurie să-mă-ndestulez io copios la mine-n bucătărie făr să pot
trasa drumul şi pentru alţi muritori pohticioşi?!
După o muncă de convingere seculară, care a durat fix o
săptămână, nu mai îs nici io în deplinătatea farmecelor mele, am primit acordul
spre publicare.
Hai, la masă!
Secretul cel mare cuprinde:
-
200 –
250 gr orez fiert în apă, la mine fură 200 de orez integral fiert în 800 ml apă chioară
-
50 gr
unt aruncate-n contopire cu orezul ăl herbinte, deci după fierbere, după foc
-
200 - 250
gr telemea, musai de vacă, musai nici veche, nici proaspătă cu soarta cea caldă a untului
-
la
finalul ăl mai final ulei de măsline floare (eu l-am folosit pe măslinos, da' m-o mustrat mastercheful că n-am respectat originalul ) pentru desăvârşit creaţia, da' nu de 'necat, nu, cu
milă şi blândeţe!
Mulţumesc
domnului Costin Patraulea, tatăl şi mama reţetei ăsteia, pentru acceptul ca
iubitorii zambetani să se-nfrupe-n sfânta zi!
Măi oameni buni,
io n-am mai zis că lasaţi orice fripturi la perpelit în jăratec pentru orezul
ăsta, că ăi de mă ştiţi aveţi la cunoştinţă că pe cărnuri le dau pentru orice altceva oricum. Io v-am zis povestea şi
credeam c-aţi priceput cât de grozavă-i creaţia!
Bogdaproste M. pentru roşiile cele pere!
În viaţa mea, asta, nu în cele din urmă, există acum cu oamenii cei minunaţi ce-mi tot rămân în cale şi Buna, purtată prin toate celelalte treceri, fi-i-ar acumul cât mai lung! În timp ce încercam a poza, astă încercare fiind împiedicată în gustări repetate de linguri orezoase m-am văzut iară pe prispa joasă, de lut, înfruptându-mă cu zâmbet. Oare Buna chiar a ştiut câte leacuri mi-a sădit pentru ăşti 30 de ani de după?!
Orez cu branza? N-am auzit si momentan nu pot incerca, ca orezul pentru mine in acest moment este tabu, dar tinem minte pentru o zi cu pofte de la anu' :D
RăspundețiȘtergereOf, de unde sa-ti fac io rost de-o dezlegare dukanita sa te minuni de ce grozavie ii?!:))
Ștergereno... io mă plâng că-s lovit de soartă şi mâncat de albinuţe şi alţii fac pe masterşefii... apropo, mai am nişte ace pe spate...
RăspundețiȘtergereOi, Daniel, ma asteapta olecuta sa-mi revin in simtiri. Am lesinat cand te-am zarit pe zambetania. Bun venit! Is grozave povestile tale si-ti ador scriitura! Cat despre ace, le mai pastreaza o vreme, is de leac pentrusale ostenite:))
ȘtergereCe bine si ce cald este in casuţă la tine ! In toate si peste toate razbate un parfum anume...si o nuanţa de melancolie care ne aminteste de visele si renunţarile de alta dată...
RăspundețiȘtergereOare acum,la sfarsit de toamna si in pragul zapezilor de altă data,nu ai vrea sa primesti la tine in bucataria minunata si de poveste-un greiere aparte,adica pe mine ? Nu te voi supara,nu te voi plictisi cu partituri şi discuri zgariate de patefon... Nu voi face pagubă-ma mulţumesc cu o dulceaţa de nuci verzi de prin dmintiri si cu aroma vanilata de mere coapte .Si apoi o sa dea bine si pe blog-nu oricine poate avea un greiere ! Daca vrei tu,la primavara nu mai plec si voi ramane alaturi de tine pand la adanci batraneţi ! Hai,curaj! Spune-mi Cri Cri si ia-ma la tine !
Cri Cri, bun venit pe zambetania! Orezul de poveste merita un comentariu de poveste. Ma inclin!
ȘtergereEu mă inclin in faţa ta,MINUNATO ! Si iţi mulţumesc ptr.timpul si spaţiul acordat,precum si ptr.bucuria caldă si parfumata,pe care o aduc cuvintele si mainile tale iscusite si neobosite ! Stii,un parfum aparte a ajuns si pana aici,la mine,la SLANIC (40km.de Bacau ) De aceea ma bucur atat de mult de toamna aceasta,de minunatiile ei,de tine MINUNATO ! > Cri Cri .
RăspundețiȘtergereCri Cri, de nu te prind zapezile pe alte bloguri, pe 19 noiembrie voi scrie si despre Slanicul meu, amu al tau:) La 40 de km de pe zambetania se livreaza mult mai mult decat parfum aparte:)) Sa-ti fie senina toamna ce-i spre sfarsire!
ȘtergereAm inţeles MINUNATO ! Ma consider privilegiat sa citesc ce vei scrie si gandi despre Slanicul tau si al meu . Sunt dintotdeuna aici si voi ramane aici in toate vieţile in care voi mai trai ... In ciuda distanţelor de tot felul dintre noi , voi fi bucuros sa aflu candva ca undeva,in Bacau, exista o locaţie anume,unde iţi prezinţi minunaţiile . Daca asa este voi veni intr-un suflet si voi reedita povestea de Craciun a fetiţei cu chibrituri - noua prezentare o sa fie cu un greiere care priveste prin vitrina unei cofetarii anume si este tare bucuros - canta cantecele despre casuţe de turta dulce,prajiturele,migdale si stafide ! Se vor cruci trecatorii din Bacau de asa aparitie inedită... Vezi, sa ai greierele tau este un act de mare curaj care implica totusi o responsabilitate ptr. spontaneitatea lui . Hi ! >Cri Cri.
RăspundețiȘtergereIs minunate neresponsabilitatile generatoare de nastrusnicii spontane! Tre sa intrerup "chatul", is asteptata la scoala. Ma bucur c-ai aparut si-n cuvinte, inteleg ca ne-am intersectat si-n afara lor:) Cat despre cofetarie, ea va fi sa fie, dar va trebui sa ajungi pentru asta nu-n Bacau, poate nici in Romania. Mai pui ramasagul?:))
ȘtergereDa 'pum ori ce si imi pun si sufletul la bataie,numai sa ajung pana la tine...Daca nu aici in Romania ,atunci oriunde si in toate galaxiile,unde cu siguranţa au auzit toti de tine ! Daca nu acum,atunci in una din vieţile in care vom mai trai ...Stii tu : Cineva , Undeva , Candva ... In rest de chare " chat" vorbesti tu , cu sarcasm subţire si trimiteri delicate la timpul pe care l-am acaparat si la dialogul diferit de stereotipuri de blog ,liniartati plate si conventii sociale distante,reci,protocolare ... Suntem doua Entitati,deci avem libertatile noastre ! Cine se delimiteaza de noi si ne dezavueaza- nu mai primeste minunatii de reţete de la tine si greierisme de la mine ! Am zis! Iar daca mergi la scoala,te atentionez cu tot respectul si consideraţia sa fii cumintica,sa nu chiulesti de la orele de curs,sa te joci frumos cu copiii ceilalţi, sa nu vorbesti cu strainii ,sa nu fumezi si sa vii repede acasa ! Aşa ! Acum mi-am onorat datoria de greiere inţelept ! Vezi ce bine este sa ma ai langa tine ?! O sa-ti cant toata iarna sfaturi si atentionari de sezon ... Minunato !
RăspundețiȘtergereNu fu sarcasm subtire, "chat" fu zambeta larg. Asa se cheama pe blog "dialogul diferit":)) Pe zambetania mai sunt povesti, asta pentru evitat aglomerarile aci:)) Nu mai spun ca ai si mailul pentru contacte multiple:)) Sa-ti fie ziua zambet, Cri Cri!
ȘtergereCare e-mail , Minunato ? Şi apoi , greierii nu trimit misive sigilate , furisandu-se pe la colţuri virtuale... Altfel nu ar mai fi greieri , ci golani de chat ! Am prins insă ideea , doar sunt un greiere romantic si de colecţie , iar nu un găndac de bucatarie . Aşa ca mă intorc sa cant la vioară pe puntea Titanicului - acolo este un loc sigur ...
RăspundețiȘtergere" O iubire de-o toamnă , intr-o seară tărziu , O iubire de-o toamnă ca un vis auriu , O iubire de-o clipă este tot ce-am fost eu ..."
Si uite asa , mulţumindu-ţi ptr.rabdare,solicitudine,timp si spatiu acordat , reţete si arome ,caldura si rasfaţ , grai neaoş si spirit viu - ingaduie te rog sa las un remember care sa ma reprezinte in lipsa , in toate iernile ce vor veni ... L-am numit " Onoarea recuperata a greierului din bucataria ta " :
RăspundețiȘtergereGreierele cam tentant,era foarte bun amant,dar Furnica il voia doar ptr.Domnia sa, ca din zori si pana-n seara,printre strune de chitara,aduna in poeniţe un fan-club de gargariţe-toate in rochii cu buline si fardate cat mai bine,ce-l inghesuiau prin iarba si il alintau pe barbă... Dar furnica sta deoparte citind singura intr-o carte cum sa faca economie,iar Greierului ca sa-i placă cum sa-l tina in placintele predilect cu morcovi si mere,gulgufi musai cu struguri si fatalul orez din poveste... Baga-mi-as ! ţipa Furnica-mai bine imi iau un Bondar si chiar daca-i uraţel nu conteaza - imi e fidel ! Si uite asa,cam furioasa,Furnicuţa cea geloasa facu nunta cu Bondarul... Iar Greiele cu pricina isi luă campii bată-l vina...Trecu iarnă,trecu vară,dar odata intr-o seara se anunţa de un Sitar-un concert de Megastar,ce-l avea pe Greiere fix in rolul principal,intors de peste hotare cu alai si faima mare ! Furnicuţa cand vazu si mai neagra se facu si iar se simţhp pizmasa ca era din nou codaşa,ca Bondarul a minţit-o si in fapt a pacalit-o,ca n-avea bemveu ori piscină ci o casa de griji plină... Greierel insa,vezi ? parca nu-ţi vine sa crezi ! E vedeta,e bogat,peste mari si tari umblat,canta numai in concerte de nici nu gasesti bilete ! SA MA IERTE CITITORII FIINDCA AM SCHIMBAT EU ROLUL GREIERULUI CEL COCHET SI IN PAMFLET AM RESTABILIT ONOAREA SI AM INVERSAT VALOAREA ! Cri Cri .
Cri, mulţumesc pentru trecerea ta cea grozavă! Eu am zâmbit cu draguri poveştilor/poveţelor greiereşti. Să-ţi fie iarna senină!
RăspundețiȘtergeredrag iubit si a cantat razbunarea Marie... L a durut tare lasatul tau! Sper sa se simta mai bine acum... E dulce felul cum ti a reprosat. De pierdut cred ca tu ai pierdut asa greiere...sau poate nu...
RăspundețiȘtergereDanu
Io n-am întâlnit un aşa greier, Danu! Deci, nu-i de mine lăsat, durut, nerăzbunat. Io mă bucur că s-o rătăcit pe zambetania şi ne-o lăsat comentarii fermecătoare:)
Ștergere