- Bebe, hai
acasă, uite cât de tare bate vântul!
- Nu vreau, trimite-l
pe vânt acasă, noi rămânem!
Pam, pam !
-
Bebe,
îţi cumpăr o maşinuţă dacă vrei să
mergem la împărtăşit !
-
Nu
vreau !
-
Hai,
te roagă mama !
-
Nu
vreau maşinuţă, vreau o maşină mare şi merg de două ori la împărtăşit !
Bebe nu a
împlinit 3 ani, dar e limpede de unde a învăţat şantajul!
Fără legătură directă cu replicile: astăzi, m-a impresionat un bărbat venit la angajare. O pungă de plastic decolorată, o cămaşă roasă la manşete. Când l-am rugat să-mi semneze o hârtie, am observat şi tremurul mâinilor şi ochii roşii. Recunoşteam alcoolul în trupul nesigur şi pe chipul brăzdat, dar degetele între care pixul nu vroia să rămână erau ale unui personaj de neşantier, unghii tăiate scurt, imaculate, cum nu le văd nici la manichiură, atunci am descoperit că şi hainele roase de vremi sunt perfect curate, oare care este adevărul bântuit de beţie?! Mi-i gând că purtătorul de alcool nu poate fi singurul vinovat, nu-şi risipeşte nimeni minţile în tomberoane cu sticle goale ca alternativă la iubire ... Ce de tristeţe!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu