LICHIOR DE MENTĂ

• Am adunat vreo șase torturi la dosarul aflat în așteptare și zece conserve. De-aș zăbovi până prelucrez pozele și  le scriu rețetele, ar trece și Crăciunul. Așa că astăzi, vineri - zi de rețetă pentru blog, am ales-o pe cea mai scurtă dintre cele nepublicate. 

Sirop de mentă

Menta după tăierea pentru sirop (AICI rețeta) o crescut ca nebuna. Deși îmi propusesem s-o fac dulceață, am ajuns, printr-o logică proprie sucelilor mele, să încerc lichiorul. Și pentru că o testare era prea puțin, am bifat  două. Doar una dintre ele fu aproape reușită. 

Încep, pe foarte scurt, cu ratata. În familia mea nu se face decât lichior de vișine. Tata aduce de la țară rachiul și-l toarnă-n damigeană peste fructe și zahăr. 

Așa am procedat eu cu menta, că doară ce poate fi greșit?! Am obținut o băutură cu foarte mult alcool, folosisem cea mai bună țuică a lui B., probabil 60% alcool, cu un gust dominant de țuică și unul palid de mentă. Rezultatul eșecului este în prima poză din text. Da, da, culoarea aceea superbă este de la un produs ratat! Mă rog, ratat... abia aștept să-l dreg cu zahăr ars la iarnă. 

Așa că a doua oară l-am întrebat pe Google cum dracu se face. M-o trimis la Savori urbane, ACI, și n-am mai avut emoții. Doar m-am amuzat cât de vehementă este Diana în a critica variantele cu rachiu, țuică, poșirci le zice ea. N-am mai obținut o culoare frumoasă, dar după ce încerc și dulceața, mă întorc iară la lichior. Și în versiunea a doua este prea mult alcool pentru mine și prea puțin dulce, e însă mult mai băubil decât primul, aroma de mentă dominând. La sursă este recomandat a fi consumat cu gheață. Încă n-am reușit. 

Ingrediente pentru 400 mililitri lichior de mentă 

• 60 grame mentă (frunze și tije)
• 125 mililitri alcool dublu rafinat 96° și 125 mililitri apă rece
• 200 mililitri apă
• 125 grame zahăr

Preparare

• Întâi am spălat și uscat menta. 

• Frunzele le-am mărunțit cu blenderul. Tijele le-am tăiat în bucăți scurte cu foarfecul.
• Toată menta (frunze, tije) am pus-o într-un borcan și am turnat peste ea 125 mililitri de alcool 96% (cumpărat de la Kaufland) și 125 de apă rece. Am acoperit borcanul cu un capac. 

• Borcanul l-am păstrat în frigider 2 săptămâni. Diana vorbește și despre învelirea lui în folie de aluminiu și păstrarea într-un loc rece, când nu e posibilă depozitarea-n frigider. 
• Din restul de apă,  200 mililitri,  și 125 grame zahăr am fiert un sirop. Trebuia fiert până rămâneau 250 mililitri de sirop, dar pentru că  n-am știut cum să-l măsor în timpul fierberii m-am trezit, după ce scăzuse,  cu doar 200 mililitri. 
• Siropul se răcește  și se lasă 2 ore la frigider. 
• Maceratul de mentă (cel din borcan) l-am strecurat bine întâi printr-o strecurătoare, apoi printr-o pânză.
• Peste el am turnat siropul  răcit.
• Lichiorul astfel obținut l-am îmbuteliat în două sticle cu dop de plută (cumpărate de la Jumbo).

O parte o folosesc pentru însiropat torturi. Lui B. și degustătorilor lui le-o plăcut grozav. Zilele acestea e gata și zmeurata. De-ar fi dulce, dulce...

• Se sfârșește o săptămână în care mi-am îndeplinit sarcina celor 3 texte pentru Zambetania. Cea viitoare e aproape gata (luni, miercuri) și apoi oi vedea cum mai pot rezolva încurcatele.