- Maria, de ce nu mai scrii?
- Maria, chiar nu mai ai nicio reţetă nepublicată?
Întâi, i-am mulţumit lu' DD că nu am decât doi cititori care să se îngrijoreze când absentez îndelung, apoi am răspuns:
- Am dat faliment! După ce achit facturile, rata şi chiria îmi rămân fix două sute de lei pentru hrănire, spălare, îmbrăcare (asta-n lunile în care nu răsar urgenţe cu medicamente cât o sută de lei).
Bănuţii ce-i câştig, uneori, pe lângă salariu sunt pentru daruri care să-mi păstreze echilibrul fragil al nervilor capului, cei de la ruladă pentru lalele mov (am refăcut-o pe aceasta cu cremă de brânză în combinaţie cu gem de roşii, minunată! ), cei din sâmbăta de menajeră pentru doi Murakami. Banii căpătaţi de la mama, tata or Buna intră în categoria salariu deja, făr de ei n-aş supravieţui.
- Maria, nu vrei să guşti piftie de la mama?
- Săru’ mâna, bogdaproste, mamata!
- Vrei sarmale de la soacră mea?
- Săru’ mâna, bogdaproste, soacrata!
- Hai, să-ţi aduc blugii ăia în care nu mai încap!
- Săru’ mâna, bogdaproste, Ingrăşatutău!
Ei, în condiţiile astea, să ratez de trei ori consecutiv prăjitura pentru Cutia misterelor, se traduce prin nereţete două săptămâni pe blog.
Aici, la Cerasela, regulamentul provocării |
Luna aceasta gazdă de ingrediente secrete este Crisa. Ea o propus aci unşpe: tărâţe, iaurt, cacao, ciuperci, ouă, paste, carne de pui, ardei, ceapă, lapte praf , ingredientul vedetă obligatoriu fu: brânză de vaci . Io am ales şase pentru o reţetă zambetană pe care o ador. Mă rog, o să-mi revizuiesc sentimentele după experienţa aceasta.
Din 2011, de când am descoperit reţeta într-o revistă culinară, aci pe blog, am refăcut-o în fiecare an de Paşte. Nu-mi explic eşecul actual repetat decât prin prisma adaptărilor la Cutia misterelor şi înjumătăţirii dozei (am mai observat că lucrând cu fracţiuni de doză rezultatul final este diferit).
N-oi fi ȋnvăṭat ȋntre timp să fac poze, dar măcar nu mai sunt minuscule |
Să zic ce-am făcut de trei ori cu rezultate identice, adică prăbuşirea cremei, poate vă inspir, căci ideile n-au fost deloc proaste.
Prima încercare fu în forma de brioşe - 10 bucăţi . Sunt foarte migăloase de montat astfel, sunt interesante pentru că arată a brioşe dar nu sunt moi şi pufoase decât în interior, iaca paşi*:
* las pozele făr de comentarii căci mă apucă nervii cei mari dacă-mi amintesc cât m-am străduit şi cu ce rezultate.
A doua fu jumătate în chese, hârtiile pentru brioşe, cealaltă jumătate tot în formă
A treia în forma rotundă detaşabilă de 16 cm.
Prima încercare fu în forma de brioşe - 10 bucăţi . Sunt foarte migăloase de montat astfel, sunt interesante pentru că arată a brioşe dar nu sunt moi şi pufoase decât în interior, iaca paşi*:
* las pozele făr de comentarii căci mă apucă nervii cei mari dacă-mi amintesc cât m-am străduit şi cu ce rezultate.
A doua fu jumătate în chese, hârtiile pentru brioşe, cealaltă jumătate tot în formă
A treia în forma rotundă detaşabilă de 16 cm.
Aluatul:
- 100 gr făină
- 50 gr tărâţe de psyllium - îs scumpe, 150 de gr costă 9 lei - musai de râşnit şi trecut printr-o sită deasă, de nu-s pulbere, foaia iese uscată, nu fragedă
- 50 gr unt gras - când nu am folosit unt cu 82% grăsime, aluatul copt a fost mai puţin fraged
- 50 gr zahăr
- 1 ou mic
- 10 gr cacao
- 4 gr praf de copt
Untul rece, din frigider, îl dau pe răzătoarea cu ochiuri mari şi îl frământ bine cu restul ingredientelor până pereţii vasului în care se desfăşoară operaţiunea rămân curaţi. Se obţine repede un aluat omogen, nelipicios. Ultima dată am folosit tărâţele nerâşnite, untul 60% grăsime, iaurt 4% grăsime şi a ieşit o foaie nu tocmai fragedă. În combinație cu crema a mers, dar biscuiţii au ieşit uscaţi.
Crema:
- 2 ouă - de ţară fură ale mele, la primele două eşecuri am avut cerşite cu bogdaproste, ultima dată am cumpărat din piaţă cu 1 leu bucata şi m-am rugat să nu apără un pui în secţiune taman amu când io îs făr de carne
- 250 gr brânză proaspătă de vaci - îmi place mult asta de la Kaufland ambalată la pungi de 450 de grame şi care costă 10 lei, adică tot atât cât cea de la Billa vândută la vrac şi care este oribilă de fiecare dată
- 50 gr zahăr - îmi place nedulce, cantitatea din revistă era 65 grame la cremă, 65 grame la aluat
- 70 gr iaurt gras
- 10 gr lapte praf - le-am pus pentru bifat ingrediente, dar nu mi-o trecut prin minte să-le adaug foii
- 20 gr amidon - le-am adăugat după ce am ratat primele două încercări - rezultatele au fost identice şi făr de el
- un praf de sare
Am pus în blender toate ingredientele mai puţin albuşurile şi sarea. M-am chinuit o vreme să obţin o cremă fină făr să mai adaug lichid. Prima dată am adăugat 2 linguri de apă, s-a blendurit mai uşor, dar am presupus că din cauza lor mi s-o prăbuşit după coacere.
Am mixat albuşurile spumă cu sarea şi le-am încorporat uşor în brânza blendurită.
Am înfăinat aluatul, l-am întins cu sucitorul în foaie de 3-4 mm şi am decupat cu forma un rotund de 16 cm şi o fâşie pentru acoperit lateralul formei. Restul de aluat l-am păstrat pentru finalul asamblării.
Am aşezat cercul pe fundul formei şi apoi fâşia pe lateral. Ar fi trebuit să fac invers, după coacere se vedea ca şi cum ar fi fost înădită la jumătate.
Am aşezat cercul pe fundul formei şi apoi fâşia pe lateral. Ar fi trebuit să fac invers, după coacere se vedea ca şi cum ar fi fost înădită la jumătate.
Am turnat crema
Peste ea am răzărit prin ochiurile mari aluatul rămas (l-am refrământat cu o jumătate de lingură de făină).
* Am păstrat o bucăţică din aluat să testez biscuiţi. Primisem de Sfântu Auchan sărbătorit pe 14 februarie o formă de fursecuri şi era musai de testat.
Peste ea am răzărit prin ochiurile mari aluatul rămas (l-am refrământat cu o jumătate de lingură de făină).
* Am păstrat o bucăţică din aluat să testez biscuiţi. Primisem de Sfântu Auchan sărbătorit pe 14 februarie o formă de fursecuri şi era musai de testat.
Am copt la foc mic 90 de minute pe treapta de sus a cuptorului. Creşte minunat şi se prăbuşeşte asemeni.
De mai aveam timp, adică de nu aveam mărţişoarele restanţă, încercam a patra oară reţeta originală în doza iniţială.
E un cheesecake nedulce, fin, minunat chiar şi în varianta asta prăbuşită!
Revin în martie, c-un car de emoţii, pentru Virtual hug, iară cu reţeta aceasta înainte de Paşte să vă ispitesc a renunţa la pască.
Se aproba si prabusita asta pentru parada :D
RăspundețiȘtergereEu cand am esecuri culinare, nici ca mai incerc vreodata reteta respectiva. Tu cand ai esecuri culinare, atata repeti reteta pana iti iese :D Diferenta dintre noi doua este ca esecurile mele culinare arata si au gust dezastruos, pe cand ale tale esuate arata bine di tat si-s bune di tat :D
Stai, Crisule, să vedem ce se întâmplă cu macaronşii, îs următorii pe lista cu fixaţii de biruit:))
ȘtergereNu te potolesti :D De data asta sigur o sa-ti iasa :D
ȘtergereMaria, am incercat si eu o singura data sa fac o prajitura cu branza coapta. Nu mi-a iesit. De atunci fac doar varianta necoapta, cu gelatina. Perseverenta ta mi-a dat curaj sa mai incerc.
RăspundețiȘtergereNu fu perseverenţă, doară pandalii ce se cereau satisfăcute, înainte s-o ratez de 3 ori, o reuşisem de 4 ori:)))
Ștergere