Desert cu piersici şi sirop de brad

    Îl planificasem pe domnul desert cu mentă, taman atunci nu fu  proaspătă-n piaţă! O apărut a doua zi,  cât să aibă vreme să apară moţ în poze.

   Nu fu mentă, dar fu cu bogdaproste, de la Bicaz,  sirop de brad.

1. Blatul sfărâmicios din biscuţi şi unt.
Eu am asamblat totul într-un vas yena pătrat 15x15 cm, mergea la fel de bine tava de cozonac pentru asta.
Pentru blat am avut :
* 250 gr biscuiţi dulci cu cacao mărunţiţi, un fel de Oreo, mai ieftini, care se vând la vrac 10 lei/ kg şi pe care eu îi plac foarte tare pentru că habar n-am ce nesăntoase sunt în ei.
* 100 gr unt topit

În vasul yena uns cu unt şi tapetat cu pesmet am întins biscuiţii amestecaţi cu untul, făr de zahăr, primii fiind foarte dulci.

2. Peste blat am aşezat 4 jumătăţi de piersică presărate cu zahăr brun. În scobitură le-am pus fărâme de unt. Le-am lăsat la cuptor pân s-au înmuiat bine.

3. Când blatul şi piersicile s-au răcit le-am acoperit cu 600 gr iaurt, 6 linguri sirop de brad,  omogenizate cu  un pachet de gelatină înmuiată şi topită.
Eu am avut 2 buc iaurt Oly cu  5 % grăsime şi 2 buc  10 % grăsime, fiecare de 150 gr.
Le-am lăsat peste noapte la frigider să se întărească iaurţeala.

Înainte de a turna iaurtul  am folosit 4 decupatoare, nişte cutii de conservă făr de funduri şi capace, căpătate şi astea, vroiam 4 minitorturi, dar cum din cauze folioase au ieşit foarte ciufulite pe margini, am făcut 8 semiminitorturi, deci doar pe jumătate zgribulite!  În comparaţie cu Sf Ilie când am avut 6 minitorturi cu blat de morcov şi cremă de lămâie, prăbuşite câte unu şi pe rând la eliberarea din decupator, seminăcazul cu ciufuleala nici nu există!

Rezumat:
1. biscuiţi + unt
2. piersici coapte
3. iaurt + sirop de brad

Asta-i pohta ce-am pohtit!

Desert ciocolatos cu piersici

O planificasem pentru caise, dar cu atât de multă grijă mi-o ales precupeaţa caisele, că fu musai  să-mi vândă şi  piersici şi dovlecei şi încă ceva, ce-am uitat deja!
Caisele le-am îngropat în compoturi gheţoase şi piersicile în ce se vede prin imaginile alăturate.

Blatul e acela cu migdale, făr de ouă, dar cum de la Bicaz m-am căpătat c-o traistă de nuci, nu de migdale, iaca blatul!
 Am pregătit dulcele acesta în vasul yena de 24 cm.

Pentru blat:
* 75 gr nucă uscată câteva minute în cuptor şi apoi măcinată
* 75 gr zahăr pudră+ 2 linguri zahăr brun
* 200 gr unt topit
* 50 gr pesmet
* 200 gr făină
* esenţă de rom
Toate astea amestecate-ntr-un aluat cam lipicios, lăsat la rece vro oră, apoi  întins pe lateralele şi fundul vasului yena (uns cu unt şi tapetat cu pemet). Împreună cu vasul l-am mai ţinut vro 15 minute la congelator, l-am înţepat pe ici, pe colo cu furculiţa, am presărat peste el cele 2 linguri cu zahăr brun.

Pentru umplutură:
* 3 piersici tăiate-n 4
* 1 plic zahăr vanilat
 Bucăţile de piersică le-am aşezat peste aluatul rece, le-am presărat zahărul vanilat şi le-am copt vro 10 minute, cât să se înmoaie .

Pentru ciocolatoasă:
* 3 ouă
* 100 gr unt topit
* 50 gr zahăr brun
* 50 gr pudră roşcoave
* 100 ml lapte
* 80 gr pesmet
Le-am amestecat pe astea, nu vroiam cu lapte,  dar am scăpat prea mult pesmet, nu i-o dăunat! Am obţinut un aluat smântânos pe care l-am turnat peste piersici şi iară l-am copt pân nu s-o mai lipit de scobitoare, vro 25 minute, l-o fi ajutat canicula, n-am habar:)

Aluatul nucos e sfărâmicios, asta-i e naţia, ciocolatoasa e topitoare-n guri, după cum bine o cunoaştem, piersicile-s acrii, rece e minunată!


* la târgul de Sân Petru, meşterul oferea reduceri la ştergare, aşa m-am bucurat de cei 6 lei, că de mi le dădea cu bogdaproste,  nu-l pomeneam aci!
* la piaţă,  bătrâna mi-o ales piersici perfecte,  parfumate,  de le puteam duce la expoziţie, nu la mine-n pesmeţi
* dom Inginer mi-o zis un convingător "chiar e bună", de parcă ar fi avut alte aşteptări

Gata, ştiu,  e doar un desert!

Bastonaşe din dovlecei cu nucă

Iubesc dovleceii în stare crudă! 

Cum pe dom Inginer nu-l pot convinge dovlecist crudivor, tre să-i  gătesc. 

Mă pornisem să fac chiftele un dovlecel rătăcit, dar aş fi avut reclamaţii pe motiv că-s coapte şi nu prăjite.

Pentru bastonaşe - o tavă, cea mare a cuptorului de aragaz:

* 200 gr dovlecel răzuit mic şi stors

* 100 gr caşcaval, tot pe răzătoarea aia

*  1 ou

* sare n-am adăugat, avea caşcavalul

* 25 gr unt moale, cum altfel pe vremea asta?!

* 1 linguriţă drojdie uscată

* 200 gr făină

* nucă uscată măcinată

Făr de nucă le-am amestecat pe toate pân mi s-o desprins aluatul de degete, n-o durat mult pân să se întâmple asta. Aluatul s-o hodinit vro 15 minute,am format bastonaşele şi le-am tăvălit prin nucă. În cuptorul încins în prealabil, le-am lăsat la copt câte 5 minute pe fiecare parte.

Le-am prezentat la controlul de calitate însoţite de inele  din dovlecei pane:)

 

Variante:

1. - făr de drojdie, la final sunt grisine de e răbdare pân se usucă în cuptor

2. - dovlecelul tăiat bastonaşe, se trece prin ou bătut, apoi prin făina/pesmet amestecată cu nişte caşcaval; se coace pe hârtie de copt

3. - tre să închid calculatorul, degajă mai multă căldură decât cuptorul încins la prânz! 

Trebea să postez îngheţata de pepene galben :)

Coşuleţ cu flori din pastă de zahăr

Că visez ca-n viaţa asta să ajung să trăiesc din tortulit, nu-i un secret, pân atunci cele mai mari izbânzi le am când trebe să pregătesc un decor altfel pentru o aceeaşi persoană.
Şi,  de Bebi e campionul absolut cu torturile pentru 2 ani, 3 şi 4 ani, cu tot atâtea onomastici de Sf. Ştefan, ba chiar şi cu una de Sf. Alexandru, oamenii pentru care am pregătit zaharoase colorate, făr să-i cunosc,  în doi ani consecutivi, mi-s prilej de mare bucurie.

Doamnei,  despre care scriu,  i-am pregătit anul trecut trandafirii portocalii, unii dintre cei mai chinuiţi trandafiri zambetani. Anul acesta, coşuleţul l-am lucrat cu mare drag, abia amu la poze descopăr c-am făcut un ghiveci de soiuri, mărimi şi culori, ceea ce dom Inginer mi-a zis de la primul control privind calitatea trebii ce-o prestez.

Tehnica este cea de la coşurile pregătite pentru Mihaili, amu suportul castron pe care am montat a fost unul mult mai mic. N-am avut răbdare să-i usuc toarta şi am cam ratat-o.

Abia l-am terminat şi am rămas c-o poftă nebună de a începe buchetul mamei pentru Sf. Ilie!

Mulţumesc, G, să-ţi trăiască!

Desert cu portocale

Am primit în dar, când nu mă dădeam plecată de la standul cu reţete, ''Deserturi cu ciocolată'', din colecţia biblioteca Adevărul "Delicii în bucătărie". Mulţumesc, C.!
Când am răsfoit-o prin bucătărie, am mai pierdut din entuziasmul primei întâlniri (eram la cura Ohsawa pe vremea aia), păi de-s toate cu ciocolată,  câte combinaţii de ciocolată, unt, frişcă şi oua să tot fie?!

Am ales pentru dăruit, la rându-mi, 2 reţete prăjituroase din carte, ambele simple, una s-o ratat, habar n-am de ce, a doua fu chiar surprinzătoare şi nu în comparaţie cu cea eşuată!

Îmi plac blaturile ce par însiropate (şi nu-s!) şi cele atât de aerate, de zici că ascund  mari secrete tehnice. Aste două condiţii şi necesare şi suficiente le împlinesc  tăvălitele astea.

Am combinat din carte blatul cu portocale al unui tort şi sosul de ciocolată al prăjiturii Lamington, ambele modificate pe ici pe colo, prin părţile neesenţile.

Blatul de portocale
În carte:
* 200 gr făină albă 000
* 180 gr zahăr
* 150 gr unt
* 100 gr amidon
* 3 ouă
* 2 portocale
 * 1 plic praf de copt
 
 Pentru că nu scria despre dimensiunile tăvii în care s-a copt, eu am "dublat" cantităţile pentru tava mare a cuptorului de aragaz:

* 200 gr făină albă 000

* 250 gr zahăr

* 300 gr unt, mergeau doar 200-250

* 100 gr amidon

* 6 ouă (mici au fost)

* 3 portocale - coaja de la una dintre ele răzuită, iară de la celelalte două confiată - 200 ml suc

 * 1 plic praf de copt cu şofran zicea pe el

Zahărul amestecat bine cu untul topit, adăugate ouăle şi sucul de portocale, coaja de portocală dată pe răzătoare,  2/3 din coaja confiată,  la final şi făina cu praful de copt, amidonul. Omogenizate uşor şi turnate în tava mare acoperită cu hârtie de copt. În carte zice că se coace 45 de minute la 180 grade. Era o formă de guguluf, la mine s-a copt în 20 minute.

Sosul de ciocolată
În carte:
* 500 gr zahăr pudră
* 75 gr cacao
* 125 ml lapte
* 100 gr ciocolată
* 5 gr unt

Toate fierte până devin o compoziţie omogenă.

Eu am pus pe foc:
* 50 gr zahăr pudră
* 25 gr unt
* 50 gr cacao
* 50 gr ciocolată
* 200 ml lapte de cocos

Când blatul s-a răcit l-am tăiat, fiecare bucată am tăvălit-o prin sosul de ciocolată şi am decorat-o cu portocală confiată. A doua zi au fost pufoase, dulcii, aromate, ciocolatoase!

Dovlecei umpluţi cu ton

     De ziua Sf. Petru şi Pavel, zi de post cu dezlegare la peşte, am pregătit dovlecei cu ton. 

Cartofi copţi (cea mai bună variantă) or fierţi zdrobiţi, ceapă verde călită, mărar n-am avut, ton din conservă în suc propriu. 

 Am tăiat dovleceii în jumătăţi şi i-am scobit, i-am umplut cu pasta de cartofi, i-am acoperit pe  fiecare cu felii de lămâie, ceapă roşie, cuburi de roşii, toate trecute prin ulei. I-am copt în supa cremă făcută din miezul roşiilor şi al dovleceilor, zeamă de lămâie, apă.

 

De n-ar fi fost post puneam în interior bastonaşe de caşcaval or ou, exact ca la rulourile cu ton.

Posibil să fie una dintre cele mai grozave reţete pentru umplere dovlecei! Rusoaicele mele, de care ziceam la cei cu hrişcă, foloseau pasta aceasta de cartofi-ceapă-verdeaţă, pentru umplere gogoşi, cum eu is de vro 4 ani far de placinte cu carne, de nu uit, cu ton tre sa fie grozave!

 

 

Chiftelute, clatite, placinte, ce de combinatii fabuloase nasc dovleceii!