Ursuleţi

Pentru că Juniorul a vrut musai maşinuţe pe tortul de la grădiniţă şi pentru că anticipam un mare tărăboi pe cele 4 maşini între cei 25 de copii, am pregătit pentru fetiţe câte o ursuleaţă cu mărgele şi pentru băieţi câte un urs cu o cravată.

Şi pentru că-n cele 10 ore aş fi abandonat misiunea  de-i făceam identici, m-am păcălit folosind culori diferite pentru accesorii şi ursuleţi (aceştia doar în nuanţe de maron). Oi, ce mi-ar fi plăcut să-i pot îmbrăca or dezbrăca, încărca în daruri or jucării, dar era prima dată şi-mi imaginam că-i o operaţiune tare complicată!

Am pornit de la tutorialul doamnei Viorica Dinu despre cum se fac ursuleţii, n-am avut eu  bomboanele pentru ochi or  ustensilele profesioniste de acolo, dar cu un cuţit de unică folosinţă şi coada de la o pensulă, îs mulţumită de rezultate.

N-am fost în stare timp de 25 ursuloşi să pregătesc poze pentru un tutorial (doamna Viorica, acesta este unul dintre  motivele pentru care vă admir foarte mult munca zilnică de pe blog!), cu siguranţă o voi face, e mult mai simplă decât pare obţinerea lor!

Faptul că unul dintre copii prezenţi la petrecerea de acasă a sunat îngrijorat că Juniorul i-ar putea mânca ursuleţul uitat printre jucării cred că întăreşte cam ce am încercat io să scriu cu atât de multe vorbe!

L.E. Pentru ca doamna Viorica Dinu si-a sters tutorialele, evident ca nu le putea oferi gratis pe blog si cu multi bani la curs, am gasit un alt tutorial al Lenei