GRĂDINA ECOLOGICĂ - ELIZABETH KRUMPACH (3)

• Prima parte este AICI.
• Textul cu numărul 2 este ACESTA. 

Voi continua inventarierea ideilor ce mi-au atras atenția:

- Frunzele de nuc se adună separat. Conțin tanin, o substanță fitotoxică. 

-Îngrășămintele solubile fortifică plantele,  astfel devin imune la atacul bolilor și dăunătorilor. Într-un vas de 10 litri cu apă se adaugă 1 kilogram plante proaspete sau 100 grame plante uscate. Se recomandă folosirea apei de ploaie. Compoziția se amestecă de două ori pe zi. În momentul în care nu mai face spumă și se limpezește macerarea a sfârșit. În funcție de temperaturile de afară este nevoie, în medie, de două săptămâni pentru obținerea îngrășământului. Plante sălbatice pot fi: mușețelul, păpădia, gălbenelele, ceapa roșie, usturoiul, coada șoricelului, socul, rubarba, crăițele. Cea mai indicată este urzica, dar să nu depășească 40%. Când se folosește îngrășământul proporția este 1 litru soluție concentrată (cea obținută după macerare) la 10 litri apă de ploaie pentru fertilizarea și 1 litru soluție la 50 litri de apă pentru aplicarea pe partea aeriană a plantelor. Două fertilizări pe lună par să fie suficiente.  O altă metodă de obținere a îngrășământul lichid: 1 litru de compost adăugat la 4 litri de apă. La macerat 10 zile,  cu amestecare în fiecare zi. Apoi 1 litru soluție concentrată la 20 de litri de apă pentru stropiri. 

- Calendarul grădinii ecologice, capitolul cel mai detaliat al lucrării și cam ciopârțit de mine astăzi :

1. Ianuarie - semănatul roșiilor și ardeilor (câte 10 semințe) se poate face chiar la sfârșitul lunii pentru primele legume timpurii din solar. În zilele în care nu îngheață se fac lucrări de tăiere la pomii fructiferi. 
2. Februarie - există plante care suportă înghețurile și care pot fi semănate: varza, conopida. La sfârșitul lunii cartofii sănătoși se așează în cofraje de ouă cu mugurii orientați în sus, se țin în loc cald și luminos. Tot la sfârșitul lunii se seamănă ardeii și tomatele pentru câmp deschis. Se prepară îngrășământul lichid din plante uscate. Dacă nu îngheață se continuă lucrările de tăiere. 
3. Martie - înainte de plantarea cartofilor, aceștia se udă cu o soluție de coada calului- urzică înainte de plantare. Se taie caisul și piersicul. Sub zmeur se plantează gălbenele. Între rândurile de ridichi, varză, conopidă se plantează salată. Pomii sunt stropiți înainte de înmugurire cu zeamă de urzică. Sunt unși cu clei pentru a împiedica invazia furnicilor. 
4. Aprilie - pentru a proteja pomii de îngheț se aprind în apropiere grămezi de gunoi. Se seamănă dovleacul, pepenele, castravetele (3 semințe în ghiveci). Se păstrează planta cea mai viguroasă,  de răsar toate. Vișinul și caisul se stropesc cu soluție de hrean (frunzele se umectează 24 de ore în apă de ploaie, se fierb 30 de minute; soluția se răcește sub capac și se folosește imediat, fără a se păstra). Se seamănă: floarea-soarelui, albăstrele, cârciumărese, crăițe, porumb. Se usucă urzici pentru ceai. 
5. Mai - în câmp se plantează răsadurile de dovleci cu fasolea și porumbul. Fasolea se poate semăna lângă rândurile de porumb din aprilie. Între rândurile de porumb se seamănă dovlecii. Interesant că bunică-mea, care n-o citit cartea asta ori alta, exact în combinația aceasta cultiva porumbul-fasolea-dovleacul. Se răresc morcovul, pătrunjelul, ridichea, ceapa, salata. 
6. Iunie - când se recoltează mazărea, fasolea, acestora li se taie tulpina la suprafața solului pentru ca rădăcinile să rămână în pământ. Se copilesc tomatele (se îndepărtează lăstarii crescuți la subsoara frunzelor). 
7. Iulie - după recoltarea zmeurii, lăstarii se tund puțin deasupra solului, după care se ard (se reduce răspândirea dăunătorilor). Fiind luna gemurilor, Elizabeth recomandă fierberea fructelor cu puțină apă. Când acestea au fiert, se scurg și-n lichid se adaugă zahăr, obținându-se și un sirop. Fructele rămase ajung mai repede la consistența gemului și nu necesită o perioadă îndelungată de fierbere. Este exact ce am făcut anul trecut când am pregătit pentru prima dată conserve dulci pentru iarnă. Teama mea, necitind pe nicăieri despre o astfel de metodă, fu că prin reducerea siropului, conservat separat, am scăzut prea mult cantitatea de zahăr și că gemurile nu vor rezista. Din fericire, m-am înșelat. Nu am avut probleme cu niciun borcan, deși unele dintre ele au depășit anul de când șed în beci. Ceea ce nu pot mărturisi despre legumele conservate, dar aceasta este deja altă poveste.
8. August - prazul se acoperă constant cu pământ (se mușuroiește) pentru a se albi. La sfârșitul lunii se îndepărtează vârful de creștere al roșiilor (se cârnesc). Se plantează căpșunii. Pentru a le proteja, între rândurile de căpșuni, se plantează usturoi. Se înconjoară cu plantare de muștar (îndepărtează viermii, menține solul curat). Se altoiesc pomii mai puțin productivi. Boabele strugurilor se protejează de viespi aplicând borcane umplute cu apă și oțet.  
9. Septembrie - merele nu se depozitează la un loc cu legumele (produc etilenă, ceea ce provoacă putrezirea legumelor). Morcovul, țelina, sfecla, ridichea neagră pot aștepta culesul până la primul îngheț. 
10. Octombrie - se recoltează țelina, ridichea neagră, morcovul, pătrunjelul. În nisip umed se păstrează în pivnițe. Așa făcea bunică-mea. Mama îi înfășa în ziare, îi punea în pungi de plastic legate la gură. Urmărea care ziar se umezea și de acolo începea să-i consume. O parte din producția de morcov, pătrunjel, păstârnac, nap se poate lăsa în pământ până primăvara. Varză se recoltează cu rădăcină și se depozitează atârnată cu capul în jos. Se culeg vărzoasele, dovleacul, nucul. Se plantează trandafirii și pomii fructiferi. 
11. Noiembrie - la jumătatea lunii pot fi semănate pătrunjelul, morcovul, mazărea. Semănatul sub zăpadă este numită operațiunea pe care Krumpach o folosește pentru a consuma cât mai multe legume de sezon (se scurtează perioada în care acestea lipsesc). Tot în noiembrie se poate planta arpagic. În ghivece se seamănă creson. 
12. Decembrie -  cozonaci, prăjituri cu fructe rehidratate, odihnă! Se pot culege: conopida, varza, napii, prazul. Dacă solul nu este înghețat: păstârnacul, pătrunjelul, morcovul. 

Mi-o plăcut grozav lucrarea lui Elizabeth Krumpach, chiar de nu i-am acordat 5 steluțe (doar 4). Am citit-o de două ori până acum și mi-am propus să reiau lectura ei în decembrie - ianuarie,  pentru lucrările lui 2021. Modelul pe care îl propune, belșug în grădină fără săpat, nu este unul atrăgător pentru mine, dar sunt zeci de alte sfaturi și informații care-mi sunt de folos și la versiunea ce-o practic, în genunchi cu sapa înainte.

Una dintre ideile pe care abia aștept s-o aduc în borcane (fructelor de soc li se îndepărtează semințele), în carte scrie că în imagini se află un gem medicinal delicios:  

Sunt mai multe rețete, fără a fi indicați  musai pașii, cantitățile, ingredientele. Mă gândesc să le testez cum m-o duce capu. Există o rețetă completă pentru oțetul de mere și  una pentru varză murată, le-am trecut-o pe lista de dorințe pe ambele. 

M-am străduit să rezum cât mai multe dintre veștile volumului, dar n-aș zice c-am reușit. Chiar de m-am lungit pe 3 texte,  erau povești pentru 6 cel puțin. 

• Grădina ecologică: belșug în grădină fără săpat - Elizabeth Krumpach, editura Casa, 2015, 189 pagini.