GRĂDINA ECOLOGICĂ - ELIZABETH KRUMPACH (1)

• Cea din urmă carte citită în ultima noapte a lui iunie fu aceasta. Mă împotmolisem într-o alta ș-am găsit salvarea în volumul doldora-n fotografii minunate. În iunie am citit puțin peste 1000 de pagini. Din norma de 50 pagini pe zi abia am ajuns să îndeplinesc 34. 

De ce astă carte

În iarna lui 2018 mi-am cumpărat mai multe lucrări despre casă și grădină. Îmi imaginam atunci c-aș putea să nu încep în noua casă treburile amatoricește. După un an jumate, cotrobăind printre cărțile necitite, ce șed în papornițe etajate, am nimerit volumele despre achiziționarea cărora uitasem complet.

Am citit Fără săpat într-o noapte. Atât de mult mi-o plăcut încât i-am comunicat lui B. în timp real toate informațiile ce mi-au atras atenția. Bine, asta nu înseamnă c-or și ajuns la el. Se uita la un film și nu cred să-l fi durut să se arate la fel de interesat.

**** Grădina ecologică: belșug fără săpat

• Nu este o carte taman ieftină, de aceea voi încerca să rezum cât mai multe dintre temele ce le abordează. Eu am fost ușor dezamăgită că sunt atât de multe poze (60%), frumoase, dar tot în defavoarea textului prezente. Adică, na, n-am avut în intenție achiziția unui album foto. 

Interesul meu nu a fost pentru grădina ecologică, ci pentru fără săpat. După ce m-am chinuit în zadar toată primăvara să vindec trandafirii de păduchi cu infuzie de tutun, tot la chimicale am ajuns. Melcii i-am lăsat în plata Domnului, deși au mâncat tot spanacul. Soluția era să-i înconjor cu bicarbonat. Cum o plouat în toate zilele, nici n-am mai încercat. A, da, mai era o soluție dată de sfântul Google ca ecologică: să adun toți melcii, să-i macerez de vii în apă și apoi să stropesc plantele. Zău?! 

Am priceput partea de fără săpat, dar nici aia nu-i de mine. Chiar dacă am picioarele de parcă aș fi dormit pe coji de nuci în ultimele 4 luni de la săpatul în genunchi, singura poziție în care nu mă doare spatele imediat, tot nu mă văz cutreierând o grădină plină de buruieni. Căci asta înseamnă fără săpat: să lași recoltele să crească alături de toate celelalte ierburi. Cică după 2 ani funcționează. La noi murele din livadă sunt în al doilea an de supraviețuire în pârloagă și nu dau semne de rod. Sper anul următor să le eliberez. Anul ăsta n-am reușit decât cu florile și până acum cu solărelul, care dă indicii că-mi scapă iară,  exact ca vara trecută. 

Acum voi da cuvântul specialistului, destul cu văicărelile mele. 

Grădinile erau înființate strategic și practic, în așa fel încât munca zilnică era mult ușurată. De pe suprafața acestora, gospodinele recoltau inclusiv plantele aromate, cele medicinale și florile. În această cavalcadă de culori și miresme, dăunătorii și agenții patogeni aveau mici șanse de reușită la înmulțire. 

• Zmeurul vegetează bine la adăpostul gardului. (...) Rândurile de zmeur se pot completa cu coacăz negru pe trunchi, crin de toamnă (hosta) și mur, deoarece arbuștii vegetează bine împreună în grădinița din fața casei. Pe vremuri, la țară, vița-de-vie era plantată în fața casei. Noi nu avem garduri, cele ce există acum trebuie înlocuite și cele mai multe lipsesc. Avem însă un vecin care are gardul dinspre uliță plin cu mure în fiecare an. Asta ne este intenția: toate gardurile din livadă, când le vom avea,  să le umplem cu fructe de pădure. 
• Nu este necesară decojirea legumelor tinere; ajunge o spălare amănunțită, acestea păstrând astfel o cantitate mai mare de substanțe nutritive.
• Cheia succesului în procesul de regenerare a solului se află în materia organică aflată la suprafața acestuia. Frunzele căzute, resturile de plante, crengile și ramurile mărunte reprezintă o sursă de hrană pentru viețuitoarele din sol.
• Procesul prin care solul se acoperă, asigurându-se substanțele nutritive necesare plantelor,  se numește mulcire. 
• În straturile de legume mulcite cu resturi vegetale buruienile răsar mai greu, rămân mici și sunt mai ușor de îndepărtat.
• Muștarul dacă este semănat des sufocă buruienile tinere. Același efect îl au ridichile și cresonul semănate între rândurile culturii principale. Ridichile mele au fost pline-n buruieni, dar or fi ele excepția de la regula asta grozavă. 
• Majoritatea plantelor condimentare și aromatice au efect insecticid, de ținere la distanță a dăunătorilor. Pătrunjelul și leușteanul ce le am în capătul unei brazde de fasole nu prea demonstrează teoria aceasta. Și nici salvia ce șede în fruntea ardeilor.  

...vecinii plantelor destinate consumului se aleg cu grijă. Se plantează în același strat doar acele specii care se agreează reciproc, iar între rânduri parteneri care le ajută să se dezvolte prin îndepărtarea bolilor și a dăunătorilor.

• Dacă în perioada de vegetație plantele încep să se îngălbenească, se administrează o soluție din zeamă de urzică. 

Voi continua în următoarele două părți rezumatul lucrării, poate vă este de folos. Eu sunt fascinată de lumea ce mi-o deschis-o. 

Despre steluțe

E un volum pe care-l voi reciti curând, chiar de am citit și a doua oară cartea pentru cele trei texte zambetane. Mai am de aprofundat câteva idei, dar asta  nu-i garantează 5 steluțe. Penalizarea o justific prin faptul că sunt metode foarte importante cărora nu li se dezvăluie detaliile, doar sunt amintite ca și când le-ar cunoaște toate lumea (cum se ung pomii ca să nu urce omizile, cum se formează stratul din jurul verzei, cu același rol împotriva dăunătorilor etc.). 

M-a surprins să aflu, după lectură, că nu este o carte a unui autor român. Pur și simplu n-am văzut pe prima copertă căsuța cu autorul. O căutasem pe sus. Am avut tot timpul impresia aceasta cu scriitorul român  și m-am tot minunat cât de frumoasă poate fi o grădină din țara noastră. Poveștile despre bunici și viața la țară m-au derutat. Sunt toate din copilăria și dorurile mele. 

• Grădina ecologică: belșug în grădină fără săpat, Elizabeth Krumpach, editura Casa, 2015, 189 pagini.