miercuri, 25 noiembrie 2015

Tort sub forma cifrei 3


Când am început bibilitul personajelor din Clubul lui Mickey Mouse cererea era pentru două torturi, unul de post, altul ciocolatos. În 3 săptămâni atât s-au sucit toate programatele încât se ajunse la: nu mai faci niciun tort, nu voi fi acasă, am câștigat excursia în Italia fix de ziua copchilului!

Oi, ce dramă fu în capu meu! Întâi c-am muncit la personaje pân la leșin, apoi c-am cumpărat toate ingredientele. Pân la urmă am avut o revelație iară:  nu copchilu o câștigat excursia, ci mă'sa și ce treabă are tortu cu mă'sa și de când îmi dictează mie soră mea interdicții tortuloase?!

- Ștefănuț, îți mai amintești cum era când erai singur la părinți ?!
- Nu, dar era tare frumos!
- De exemplu,  astăzi, n-aș fi trecut pe la tine, n-am fi mâncat tort, nu te-ai fi jucat pe covor, eu zic că acum e tare frumos cu Theo aici!
- Cam e frumos, dar e și tare greu și să-mi faci de ziua mea o navă de luptă! Uite,  exact ca asta!





Așa că-n jumate de zi eram gata de decolare. Juma de zi o durat să mă chinui cu bomboanele, căci tortul fu gata într-un ceas. E o negresă de post cu a cărei rețetă revin la începutul lui decembrie, după ce o refac pentru bunica. Acuș am stat în baza faptului că va fi timp de poze în deplasare dar nu mai fu din motive de accident gentoso-împiedicăcios. Chinul la bomboane, intenția mi-a fost să-l îmbrac tot, dar din 3 pungi de bomboane am avut 100 de vișinii, 100 de mov și câte 10 pastelate, chinul fu lipirea începusem a zice. Am lipit 3 rânduri de ciocolata moale, după ce le-am terminat s-au scurs câte una toate coloratele. Am reușit abia pe ciocolata întărită să lipesc bomboane pensulite cu ciocolată topită și țintuite cu degetul pân la etanșare.

- T., eu zic că l-am salvat, îmi place mult cum am integrat personajele!
- Maria, cel mai frumos la tortul ăsta curge ciocolata, asta chiar ai reușit!



De arhivat în casa sufletului:
- țopăiala fericită a băiețelului în jurul genții de rafie în care se afla tortul și chiuirea lui  toltulețul meu, toltulețul meu!
- lacrimile copilului când 5 minute mai târziu se împiedicase în geantă strivind jumătate de tort
- duioșia cu care după alte  4 ceasuri, când nu mai era gram de tort, o mângâia pe Minnie șoptindu-i toltulețul meu dlag, toltulețul meu!

La mulți ani, Theodor!


2 comentarii: