„N-ai mai postat
reţete cu mâncare” constată cu năduf
Dănuţ.
Un motiv minor îi
faptul că n-am mai gătit în ultimele 6 luni. Nu greşesc de spui că-n 99 %
dintre cazuri el fu mastercheful. Ce-am mai meşterit prin bucătărie de
sărbători fu făr de timpi pozoşi.
Aşa se face că
hrişca pică-n sarcina mea.
Iubesc hrişca
pentru anii făr de carne când mi-o fost bază-n surprize. Iubesc hrişca pentru
cei 4 ani de cămin când rusoaicele mele mi-au făcut cunoştinţă cu ea.
M-am tot gândit
cum s-o pregătesc. Mă hotărâsem să fie un desert, apoi dulcele fu biscuiţi cu cafea ş-am ajuns la drob.
Am folosit
merişoare pentru că mi-o plăcut tare într-o ruladă la ziua lu G. şi nucă pentru
că era testată cu succes la un drob cu orez de la Crisa.
Deci:
-
250
gr hrişcă – o cană
-
500
ml apă – 2 căni
-
un
praf de sare
-
pătrunjel, mărar tocate – câte-o legătură
-
o
mână de nuci uscate în cuptor şi tăiate grosier – 50 gr
-
o
mână de merişoare – 50 gr
-
5
căţei de usturoi răzuiţi mic
-
5
cepe călite într-o ceaşcă de apă şi 2 linguri de ulei
-
cimbru
-
5 ouă
Într-un ceas e gata totul.
Hrişca prăjită în ceaunel olecuţă făr de niciunele. Peste ea adăugată apă
clocotită cu sare, amestecat bine şi lăsat la foc mic. Nu-i deloc nevoie de
amestecare de-i la ceaun. După 30 de minute e scăzută toată apa şi hrişca e
gata.
Hrişca răcorită am amestecat-o cu toate cele de le zisei, am turnat-o în
tava de cozonac acoperită cu hârtie şi am copt-o 30 de minute la foc mic în
cuptorul preîncins.
Arată grozav, nu în pozele mele făr de lumină, e săţioasă, spornică, rapidă.
Ne-o plăcut tare!
Dănuţ zice că-i lipseşte oul fiert, o prepeliţim amuş de sărbătoarea
pascală.
Reviu cu mărţişoare de mă aşteaptă vro rază de soare.
Eu si hrisca nu am avut placerea sa ne cunoastem pana acum. Citind aici ca e de bine, mai ca-mi vine sa incerc si eu :)
RăspundețiȘtergereDa-l tolereaza domnul Dukan?! Ori iti place tare or ba, alta cale nu-i:))
ȘtergereNaiba stie daca il tolereaza sau nu Dukan :P Ia sa ma duc sa ma interesez :D
Ștergere