Ciorbă rădăuţeană cu pleurotus

Pentru că-n aste timpuri gătesc foarte rar, exact în ritmul în care postez, pân va fi gata postare cu tort, am zis să promovez o reţetă pe care eu iniţial am pregătit-o cu rezultat de dezastru. Pentru că o am în caiet din vremi în care nu-mi păsa de drepturi de autor, nu ştiu de pe ce blog am notat-o, ştiu bine însă că am repetat-o de n ori cu mare succes de când am găsit-o în arhiva Cristinei ca ciorbă falsă de burtă, un titlu perfect pe măsura rezultatului final! Cum însă în viaţa mea cealaltă de hrănire cu carne, ciorba de burtă nu-mi plăcea, am optat pentru numele de ciorbă rădăuţeană cu gândul la cea cu piept de pui,  pe care o pregăteam copiilor şi pe care o preferam.

Pentru supa de legume:
- morcov
- ceapă
- rădăcină ţelină
- ardei galben
- pătrunjel rădăcină
- dovlecel
- cartof
- ardei iute

În doi litri jumătate de apă rece (teoria zice că în apă caldă adăugate vor naşte o supă tulbure) punem legumele la fiert, când au fiert strecurăm supa. Nu uitaţi sarea, de o folosiţi!

- 500 gr pleurotus se taie fâşii, cele mai indicate sunt ciupercile cu pălăria mare, ale mele au fost nerecomandatele, cele mici din care vor predomina în ciorba finală cozile,care nu-s taman potrivite pentru reţeta aceasta. Dar, cum am umblat vro 10 ceasuri în toate hipermarketurile în căutarea lor, m-am mulţumit făr să am de unde alege potrivitele.

Se fierbe pleurotusul în supa de legume, vreme în care pregătim :
- jumătate căpăţână usturoi pisat
- 250 gr smântână cu un gălbenuş de ou
- zeamă de lămâie, gogoşar murat

Asta e partea pe care eu o ratam, adăugam legumele pasate, smântâna şi toate cele peste pleurotusul fiert.
De la Cristina am ales să renunţ la a adăuga piureul de legume şi a drege ciorba luată de pe foc prin adăugarea  treptată peste compoziţia din smântână, gălbenuş, usturoi a supei de legume. Am strecurat-o iară peste pleurotus. Îmi place acrită cu zeamă de lămâie, deşi una dintre cele mai reuşite a fost cea acrită cu castravete murat ca-n reţeta ei.

Eu am avut smântână foarte grasă rămasă de la frişcă şi nu am călit separat în ulei/apă ceapa şi morcovul, dar e o variantă de luat în vedere!

E musai de încercat prima dată, a doua si a noua oară vor veni de la sine:)