duminică, 30 decembrie 2012

Fursecuri prăjite (I)



Teo are concurs  cu 2 premii Philips Airfryer. Pentru asta trebe o reţetă cu baie de ulei, or eu nu prea am d' astea nici pe zambetania, nici prin bucătărie ( ridichile pané ar respecta regulile concursului).
Când îi povesteam sor' mii cum aş încerca să glazurez nişte bulete  şi-o amintit că,  atunci când eram mici,  mama ne pregătea banane, nişte fursecuri prăjite, pe care ea,  postgravidenie,  le pofteşte de ceva vreme. Am telefonat mamei să-mi găsească forma, eram sigură că-i ruginită, reţeta o ştiam în caietul cel vechi şi gata, rezolvat concurs!

Că între timp am stricat calculatorul scăpând telefonul printre firele sale lăsate la răcorit făr de capace or că la prima pregătire a reţetei m-am trezit în aparatul foto cu pozele finale peste cele ale pregătirii aluatului şi coacerii, asta după ce că, neavând maşina de tocat,  mă chinuisem vro juma' de ceas să le dau forma, astea toate-s făr de importanţă, detalii colaterale!

Pentru 10 fursecuri am folosit  jumătate din ingredientele reţetei


* La aluat:
- 2 ouă
- 4 linguri de ulei - 20 ml
-  4 linguri de zahăr - 50 gr
-  1/2 linguriţă amoniac stins în zeamă de lămâie
-  250 gr făină
-  un gram de vanilină
-  un vârf de linguriţă cu pudră din coajă de portocală
- un praf de sare

* Ulei pentru prăjit
* Zahăr pudră pentru final

Probabil trebea ca toate ingredientele pentru aluat să le  amestec până când  compoziţia rezultată nu se mai lipea de degete or pereţii vasului în care s-a lucrat. Eu am început prin a bate bine uleiul, zahărul, ouăle, apoi am adăugat treptat făina amestecată cu amoniacul stins, vanilina, sarea şi pudra de portocale.


În final se obţine un aluat nu foarte tare, ca cel fraged de fursecuri din unt şi gălbenuşuri.


Se toarnă fie cu o seringă de fursecuri, un poş, chiar o pungă decupată la unul dintre colţuri batonaşe de 8 cm lungime. Eu am folosit forma de tablă a mamei, ceea ce ar fi durat 5 minute cu maşina de tocat o însemnat vro juma de ceas de îndesat aluatul cu mâna.


Răspunsul la întrebarea de ce le-o fi botezat banane:



Se prăjesc în ulei încins, dar la foc mic pentru a nu rămâne crude la interior. Când eram copil se întorceau singure în tigaie când erau coapte pe o parte, de cantitatea de ulei în care se coc este suficient de mare, când se ridică la suprafaţă sunt deja coapte pe ambele părţi.


 Se scot pe hârtie absorbantă şi se pudrează cu zahăr. Pot fi acoperite cu o glazură de lămâie or ciocolată or dulceaţă, dar nu aşa se ostoiesc poftele nostalgice!




 De m-o binecuvânta dumnezeul concursurilor cu mai puţine detalii colaterale revin cu cea de a doua reţetă pentru concurs!


L.E. Pentru că am câştigat unul dintre premiile concursului va trebui să refac reţeta schimbând  prăjitul în baie de ulei cu cel în premiul cel mare :))

4 comentarii:

  1. No, deastea n-am mai mancat pana acum! Le fac si eu ca suna interesant :D Sa ma gansesc prima data cum sa le dau forma.

    RăspundețiȘtergere
  2. De le faci la cuptor au gustul corabioarelor din copilarie!

    RăspundețiȘtergere
  3. Am sa ancerc sa fac si yo ..mi se pare interesant :-*

    RăspundețiȘtergere
  4. Te astept cu vesti despre concretizarea interesantului :)

    RăspundețiȘtergere