Lapte de post din cocos

Pân' să dau, la detoxifierea Ohsawa,  nas în nas cu laptele din orez, acesta din nuci de cocos era preferatul meu dintre cele vegetale. Bine, competiţia era cu laptele din soia, care cumpărat îmi place, da-i scump, iară de făcut în casă îi complicat pentru mine şi negustos!

Ingineria lăptoasă nu-i grea, de are cine sparge nuca!
Riscul este ca, după ce într-un final ajungi la miez, acesta să fie stricat; să gândim pozitiv, tovaraşi, rar se întâmplă să fie alterate două nuci consecutive, cu mai mari şanse de izbândă este vărsarea paharului de lapte la şedinţa foto!

Se înţeapă nuca, dintre cele 3 puncte aflate la unul dintre capete, în cel mai mare. Eu făceam asta cu picioruşul de la mixer pân să găsesc cârligul de la maşina de pâine.

Se scurge apa de cocos şi se strecoară, în teorie obţinem un pahar, în practică, foarte rar,  chiar şi jumătate de pahar.
Se amestecă ulterior cu laptele, se foloseşte ca esenţă, se bea, orice numa să nu se uite că n-are infinitul ca termen de garanţie!

Pân să descopăr un cant  pe balcon (cel de beton de la baza grilajului, nu caturile pereţilor, astea nu rezistă, verificat!) în care  sparg mai  uşor nucile, le zăpăceam cu partea netăioasă a unui cuţit rezistent.

Apoi, se scoate miezul din cochilia crăpată, nu-i musai să fie curăţat de pieliţa închisă la culoare şi se blendureşte cu un  kil de apă fierbinte, se adaugă miere şi-i gata!

Îmi place smântâna care se formează deasupra, cartea zice că are 20 % grăsime laptele acesta,  este foarte aromată, ziceam că nu-i musai de curaţat de coaja aceea subţire, când spălăm fulgii de cocos, nici asta nu-i obligatorie, rămaşi după blendurire, părţile acelea se depun pe fundul vasului şi sunt usor de înlăturat, mult mai uşor decât a reuşi decojirea miezului! Fulgii sunt mult mai fini decât cei din comerţ, nici la gust nu prea seamănă cu dânşii şi proaspeţi cu miere, fructe, ciocolată pot fi un desert surprinzător, foarte uşor .

Eu pe acesta l-am folosit la o prăjitură şi l-am blendurit cu apă rece, în două reprize a câte jumătate de litru,  urmând a fi copt cu cireşe, au fost vro 300 de grame de fulgi uzi, cartea zice 3 căni în condiţii ideale.

De regulă, îl consum atunci făr de nici unele, amu m-am prostit cu prăjitura pentru Sf Petru şi Pavel, care nu-i cu harţi, ci doar cu dezlegare la peşte. În combinaţie, or nu,  cu banane coapte or căpşuni or ce fructe îndrăgiţi, este m-i-n-u-n-a-t-!!

Se pricepe ca-s mare fan cocosos or tre să mai zic?!