Ca și-n episoadele trecute (2013, 2014 or 2015), am citit foarte puțin în anul ce taman o dat colțu. Cărți se vor aduna la număr. De inventariez însă perioadele în care nu am atins o pagină, rezultatul va fi dramatic. Pe Zambetania sunt 6 luni în care nu am scris despre lecturi. Și pentru ca dezamăgirea mea să dospească, despre volumele cocoțate pe primele 4 locuri fie nu am povestit deloc, fie doar tangențial făr de legătură cu esența lor.
Încep cu două mențiuni speciale. Din neatenție, în topul lui 2015, nu am prins două scrieri despre care am mâzgălit vorbe în ianuarie 2016. Acum nu mi s-a părut drept nici să modific clasamentul acela, nici să le urc pe podiumul de anul acesta. Ar fi meritat mai mult decât unele dintre cele pe care doar lipsa unor cărți mai bune le-o aburcat acolo.
... Pân să-ncep a scrie despre carte asta aș fi zis că e una aproape ratată pentru topul meu. Străduindu-mă să limpezesc în câteva rânduri esența povestirilor mi-am redesenat schița prozei abia lecturate spre dumirire ș-am urcat-o mult în top. Minunată experiență!...
# Exerciții de echilibru - Tudor Chirilă, editura Polirom 2012
... Este o carte pe care o recomand. Temele sunt foarte variate, sigur că-s unitare prin prisma aceluiași autor, dar cartea aceasta merită șansa de a fi lecturată de cât mai mulți, care apoi s-o iubească or s-o urască în deplină cunoștință...
Volumele care nu au prins top 10, unele dintre ele nu ar fi ajuns nici în top 20, sunt:
... Ei bine, din ce-mi zice Google, îs singurul cititor al cărții ăsteia. N-am găsit un rând care să mă dumirească dacă doar pentru mine e cea mai slabă carte citită vrodată ș-am o căruță deja la categoria asta...
* Conchistadorul - Almeida Faria, Editura Art 2008
... Pentru prima dată de când scriu despre cărți vreau să pun accent pe autorul traducerii. Pentru mine scriitura lui Almeida Faria e una oarecare, n-aș reciti-o, n-aș recomanda-o. Dar Micaela Ghițescu detaliază cu atât de multe informații Cuvântul înainte și notele de subsol încât înclin să cred că-i o carte mult mai bună decât am reușit eu să receptez...* Milarepa - Eric-Emmanuel Schmitt, editura Humanitas Fiction 2013
... Pe lângă găselnița cu parizianul ce-și va dibui originile din altă viață, Schmitt nu a mai adăugat nimic la povestea marelui yoghin tibetan, nici n-ar fi avut spațiu în broșurica asta...* Domnișoara Brodie în floarea vârstei - Muriel Spark, Editura Univers Colecția Cotidianul 2007
... Nu se întâmplă mari răsturnări de situație și tonul poveștilor este molcom, dar câte ceva se mai răvășeșete pe acolo suficient cât să-ți dorești să ajungi la ultima pagină și să tragi linie peste viața fiecărei eroine în parte...* Domnul Ibrahim și florile din Coran - Eric-Emmanuel Schmitt - Humanitas Fiction 2013
... Deși nu am avut intenția de a aduna un an schmittian, cam așa se prevede. Și de mai dau cu bobii pentru încă un bilanț, cu excepția volumului Copilul lui Noe, Milarepa, Domnul Ibrahim și florile din Coran, Femeia în fața oglinzii sunt dezamăgiri uriașe...* Simfonia lupului - Marius Daniel Popescu, editura Humanitas 2008
... Anii copilăriei, bunicii, divorțul părinților, noii parteneri ai părinților, moartea tatălui, prietenii, unul dintre ei într-o amintire icoană răvășitoare, primul sex, al doilea, prima iubire, facultatea, armata, a doua iubire, primul avort, comunismul, cele două fetițe, magazinul cel mare, joaca, soția, revenirea, toate acestea și încă tot atâtea sunt notele simfoniei celor 400 de pagini...* Gravură în mi bemol - Cristian Robu-Corcan, editura Humanitas 2006
Am citit-o parțial în 2015, dar am omis a o nominaliza în topul anului respectiv.
... M-o atras construcția foarte teatrală, la toți pașii se dau indicii despre personajele din cadru. Ce m-o-ndepărtat e că toate personajele îs niște mici mari filosofi și melomani că uitasem a zice...* Femeia în fața oglinzii - Eric Emmanuel Schmitt, editura Humanitas Fiction 2015
... Cartea asta are poveste, multă poveste, d-aia simplă, făr de cuvinte de să te doară mintea cu dicționarul în față, naște multe semne de întrebare, dar nu m-o răvășit și la mine de nu-i răvășire, nimic nu e!...* Valea pasiunilor - Lidia Jorge, editura Art 2008
... Nu e o carte pe care să-mi doresc s-o recitesc, dar a fost o lectură plăcută, pe alocuri cu emoția pe care mi-o nasc marile cărți...
Am ajuns și la cele 10 locuri cu lauri, în ordinea numerelor de pe tricou:
10. Povestea unei fete și a unui pian cu coadă - Elena Bociorișvili, Editura Humanitas 2009
... Este o poveste grea, timpurile sunt dure și negre, personajele au destine tragice, dar umorul cu care se petrec toate, naivitatea copilului nealterat de maturitate, puterea unui vis în roz, toate se împletesc într-un roman ușor de citit, nu și ușor de uitat...9. Leapșa pe murite - Virgil Tănase, Adevărul Holding 2011
... povestea adevărată de astă dată este construită oarecum cronologic cu inserții din ce va fi și deși am fost tot timpul conștientă că omul care o scris-o de-ar fi murit printre pagini n-ar mai fi avut cine zice finalul, tot am stat cu emoție pân s-o terminat pentru oare de data asta mai scapă ?! Subtitlul document polițist și literar botează cum nu se putea mai corect scriitura aceasta...8. Flash-uri din sens opus - Marian Godină, Curtea Veche Publishing 2016
Sper că nu-i nimeni pe aci care să ridice din sprâncene a " Deci Godină ăsta scrie mai bine decât Schmitt?!" Aș răspunde că omul ăsta a scris minunat pentru un autor amator, și-a asumat această condiție, pe care la rându-mi am însușit-o când am început lectura.
... Flash-uri din sens opus e o călătorie începută cu primele amintiri ale aterizării pe lumea asta, cu treceri de bunici și năzbâtii copilărești, cu nedrag de carte și apoi drag, cu multe lacrimi și multe zâmbete, cu mari eșecuri și mici victorii, cu intersecții de oameni și Oameni, cu destine, rădăcini și oglinda lui ceea ce contează pân la capăt. E o aventură!7. O să te țin în brațe cât vrei tu și încă o secundă - Ioana Chicet-Macoveiciuc, editura Univers 2015
Pe aceleași criterii subiective îi dărui Prințesei locul 7. La ea se verifică reversul, de aș fi avut mai puține cărți bune, o urcam în primele 5. Și nu pentru cartea aceasta, ci pentru blogul ei minunat, pentru activitatea ei neostenită în a propovădui iubirea, pentru toate emoțiile pe care mi le nasc înșiruirile sale de cuvinte alese. Da, bre, știu, nu-i prea corect, dar de aia îs la mine acasă și acesta e un top personal extrem de subiectiv și nu premiul Academiei.
6. Bărbați fără femei - Haruki Murakami, editura Polirom 2014
Murakami și când mă dezamăgește mai are olecuță și prinde top 3. Îl iubesc pe Murakami cum n-am mai iubit pe nimeni pân la el și-s tare fericită că exact doamna de la numărul 7 l-a adus în viața mea acum mulți ani.
... Îmi propusesem să citesc pe-ndelete fiecare poveste, să iau pauză, să mă delectez cu fiecare dintre ele și să le las răgazuri pentru decantare. După primele trei am lecturat restul de patru în grabă pentru a închide încă un capitol murakamian dezamăgitor. Ori pretențiile mele îs exagerate, ori povestirile astea îs făr de noimă, făr de încheiere, făr de încheiere nu la modul misterios, fascinant, specific lui Murakami, ci parcă ar fi schelete pe care cândva vor crește destine de poveste...
Dacă până aici nu musai calitatea scrierii a fost criteriul de selecție, nici către vârf nu va fi. Din cele 5 aș fi putut-o cocoța pe oricare fruntașă, ăsta-i clasamentul dispoziției din momentul acesta.
... Am avut o revelație în ce privește dragostea mea pentru Schmitt. Eu îs cam făr de dumnezei, dar modul în care abordează tema omul ăsta e absolut fascinant. De-aș fi preot aș predica din cărțile sale dumnezeii. Cel mai frumos mod în care subiectul acesta poate fi tratat este dragostea, întâi de toate dragostea de oameni și apoi un drag față de Un Ceva...
Pe locurile 4 și 3 am așezat două cărți ce mi-au marcat profund modul de a gândi viața. Profund în sensul că eu am presupus dintotdeauna că-s defectă, iară la Marie Kondo și Domnique Loreau am descoperit că m-am înșelat amarnic. Am tot încercat să scriu despre Magia ordinii, îs vro trei episoade, dar nici pe departe n-am reușit a exprima experiența acestei teorii. Voi relua cu siguranță tema și-n 2017.
Este volumul pereche al Magiei ordinii, care promovează ordinea lucrurilor născătoare de magia vieții simple, iară Domique Loreau pe cea a minții care va isca ordinea lucrurilor.
Am ajuns la prima scriere a psihiatrului Irvin Yalom. De mulți ani l-am dat în urmărire prin prisma unor lecturi de la emisiunile TV de carte. La Ioana de la 7 am văzut despre Privind soarele în față. Cum aș citi și o broșură de utilizare a mașinii de șlefuit de ar fi recomandată de ea, nu puteam rata taman Irvin Yalom.
Este un manual cu instrucțiuni de gestionare a morții volumul acesta. M-o răvășit cum n-au făcut-o multe și abia aștept să ajung cu povestea pe îndelete.
Este cartea lui Murakami pe care am dorit-o cel mai mult. Efectiv după ani de căutare și de alde stoc epuizat, am reușit s-o obțin în 2015. Am citit-o vara aceasta. Dintre cele zece cărți, or mai multe, pe care le am sub această semnătură, Kafka pe malul mării e în top 3. Este Murakami ăla pe care îl ador făr de niciun gram dezamăgire (cum fu cazu lu locu 6). Revin, da revin, cu detalii.
S-au adunat aceste 19 cărți citite pe drumurile de le-am tot avut cu trenul, cu așteptat în gări, cu pauze între microbuze, cel puțin 10 ore pe lună. 2017, măcar în ultima parte, nu pare să mai anunțe dârlogeală (cum îi spunea bunică-mea umblatului ăsta cât e ziua de lungă ca țiganu cu cortu ). De citit disciplinat, în timpul liber și-n patul de acasă, s-o-ntâmplat doar cu cei doi Murakami.
Pe anu ăsta mai am neîncheiate 2 deja. Una dintre rezoluțiile lui 2017 îi nu mai încep nicio nouă carte până anterioara nu-i gata și nu o fac de râs pe blog. Ha, deja-s cu două pe ilegal!
Ca-n toți anii de când a aterizat domnul Murakami în biblioteca mea, coronița este a sa. În 2017 lupta va fi crâncenă pentru că vreau ca toate cărțile să fie de top. Nu mai deschid nicio nouă lectură făr de a avea habar la ce să mă aștept. Te văz, DD, cum zâmbești de planurile mele!
Vă aștept peste fix un an la defilare.
Pai si cum ai de gand sa citesti doar carti fenomenale? Bazandu-te pe recenzii?? Stii ca recenziile sunt subiective, deci sansa de a gasi cartea perfecta prin intermediul lor este foarte mica? :D In plus nici nu sunt aparute chiar asa multe carti minunate :P
RăspundețiȘtergereIn alta ordine de idei, chiar daca te plangi ca nu ai citit mai nimic, eu vad o gramada de carti enumerate. Ca nu sunt ele WOW, asta este alta poveste :D
Eu il iubesc pe Schmitt si tu stii asta. Am citit un singur Murakami la viata mea si ala mi l-ai facut tu cadou. Pe cine ai in vedere pentru 2017?
Am până acum 3 Murakami neîncepuți și-mi voi mai cumpăra. Sunt oameni care scriu despre cărți/uneori despre cărți și care le simt ca mine, am mare încredere în recenziile lor (Tomata, Paul Cătălin, Laura Frunză, Mara Wagner). Mai am foarte multe volume necitite din colecția Literatura a Cotidianului și le voi selecta pe cele despre care găsesc note mari. Am citit deja 3 Stephen King și-mi mai aduce Bogri. Sigur că nu voi reuși a nimeri doar cărți de 5 steluțe, dar nu am cum repeta dezastrul de anul ăsta, cu 1/3 făr de poveste.
Ștergere