Cozonac de post cu morcov

Că am o reţetă grozavă pentru cozonac de post de la Crisa se ştie deja.
Iaca antecedente:
Primu împletit în 3

Al doilea tot în 3 dar cu vişine

Al treilea transformat în de frupt

Or mai fi şi altele, dar nici măcar eu nu mă descurc să caut pe zambetania.

În postul Crăciunului am pregătit-o de 2 ori cu dovleac pe reţeta de bază, n-o ajuns pe zambetania şi amu vroiam musai pân  nu mi-oi pierde neuitările. Vroiam musai taman când nu era dovleac la piaţă. Şi-n timp ce mă gândeam  că-l voi colora cu d' ăla de la torturi şi nu găseam o motivaţie să-i justific mamei de ce m-am prostit astfel, am dat nas în nas cu morcovii. Mulţumesc, dumnezeule al mamelor de neminţit!

E tot reţeta de bază 250 lichid + 80 zahăr + 450 făină, numa' că amu îmi intră 600 la făină.
Pe îndelete, aluatul:
* 250 ml apă
* 80 gr zahăr - e nevoie de mai mult - vro 120
* 600gr făină
* 1 morcov - 150 gr avu
* 25 gr drojdie proaspătă
* coajă rasă de portocală şi lămâie - eu am folosit jeleurile de portocale ratate
* 25 ml ulei
* un praf de sare

Pentru umplutură
* 4 linguri cacao + 1 lingură ulei + 2 linguri de apă + 2 plicuri zahăr vanilat

*  nuci, migdale măcinate

* merişor, curmale, caise deshidratate

La mine paşii la drojdie îs numa ăştia:
- clocotesc apa cu zahărul
- opăresc 2 linguri de făină cu 3-4 de apă şi las la răcit
- dizolv drojdia cu o  lingură de apă caldă şi o amestec cu făina opărită şi răcită, presar făină şi o las 10 minute la cald să crească.

Morcovul l-am blendurit cu apa. De se răceşte până încep aluatul o mai încălzesc. Pun toată făina într-un vas, torn drojdia crescuta, amestec puţin şi torn treptat sucul de morcov călduţ, răzătura. Frâmânt pân se desprinde coca de pereţii vasului, în câteva minute, torn şi uleiul, îl încorporez în aluat şi-l las la crescut până-şi dublează volumul,   20-30 minute.

Coca crescută am împărţit-o în două. Pe prima întinsă cu mâinile  pe blatul uns cu ulei am aşezat un strat din crema de cacao, am presărat nuci şi am rulat strâns.
Pe cea de a doua am aşezat fructele uscate tăiate mărunt şi iară am rulat.
Cele două le-am împletit. Mi-o plăcut mai mult secţiunea decât la rulatu din 3.

L-am aşezat în forma de guguluf unsă cu margarină şi presărată cu pesmet, asta pentru c-o ieşit mai mare decât pentru tava de cozonac. L-am lăsat iară la crescut 15 minute, timp în care am aprins şi cuptorul pentru preîncins.

L-am copt la foc mic un ceas din teama de a nu-l arde, din ăst motiv or din altu n-o ieşit pufos.
N-o ieşit nici dulce, pe motiv că nu mi-am dat seama la vreme că făina e mai multă.
Oricum, mie mi-o plăcut tare mult încălzit în prăjitorul de pâine! Şi-l desăvârşesc io pân la urmă şi pe ăsta.

Fu pentru mama,  cea care n-ar zice decât "e bun, să trăieşti să mai faci!" indiferent cu câte hopuri l-ar înghiţi.