joi, 17 octombrie 2013
Trandafirii mei pe tort de nuntă
În august, expediam Torinei într-o cutie de pantofi cei 50 de trandafiri cu care mă războisem vro lună.
Eram cumplit de dezamăgită trandafiros!
Când am primit primele ei reacţii, cum c-ar fi minunaţi, mi-am explicat exagerările prin prismă de emoţii albe .
Abia amu am dovada tortului minunat şi-s fericită dulce, cum n-am prea fost în anii aceştia.
Astăzi, am întâlnit în carne şi oase doi oameni minunaţi, pe care-i îndrăgisem enorm virtual. Prin faptul că timpul nu ne fu suficient pentru poveşti, mi-i limpede că intersecţiile mele nu mai sunt de multă vreme întâmplătoare.
Tori, să vă fie viaţa tare minunată! Peste 25 or 50 de ani să vă livrez trandafiri de argint or aur, bine?!
De berzi şi bebi nu mai spui nimic, îs din partea casei în toţi anii ce vor veni şi îs.
Casă de piatră şi mulţi ani!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
marie...linisteo... daca i faceai cu coada trebuia sa i pun in apa!
RăspundețiȘtergereUf, Danu, cat mai semnezi anonim?! Pan la urma n-am sa te mai identific corect:)))
Ștergerenu se exista marie...sunt unic!
ȘtergereToti anonimii is unici, crede-ma:))) O sa ma intelegi tu candva in calatoriaperfecta:))
Ștergere