➽ ( 4/12) Cartea lunii.
Aprilie nu face excepție de la recordurile negative ce le tot înregistrez în căsuța lecturilor. Am terminat un singur volum iară, dar și de-ar fi fost zece, premiantul lunii era fără doar și poate Cazul Jane Eyre.
De ce astă carte
Prietena mea Crisa o dictat-o cartea lui 2021, prima din zece. Mi-o atras atunci atenția titlul, îmi imaginam că se deschide un dosar pe romanul lui Charlotte Bronte și nu-mi închipuiam care poate fi găselnița căreia să se datoreze marea coroniță.
Apoi Crisa mi-o dăruit-o și tocmai pentru că-mi atrăsese curiozitatea titlul n-am mai lăsat-o la șezut cu anii în teancuri necitite.
***** Despre una dintre cele mai strașnice povești scrise vreodată
Anglia anului 1985 și un univers alternativ în care literatura e la mare căutare, o realitate din care face parte cu drepturi depline. Automate din care se aud citate operele lui Shakespeare, scriitori celebri au cohorte de fani, case memoriale sunt asaltate de milioane de cititori fanatici pe an, manifestațiile stradale se duc între renascentiști și suprarealiști pe motive literare. Taman din lumea asta nouă nu lipsesc infracțiunile. Serviciile speciale au o divizie specializată în infracțiunile literare, o brigadă de detectivi literari: SpecOps 27 sau LiteraTec cum mai este cunoscută, al cărei obiectiv este paza patrimoniului literar englezesc. Se petrec cu duiumul falsificări de manuscrise originale, se modifică abuziv finaluri de cărți, se contrafac poezii.
Unul dintre detectivii performanți este Thursday Next. Ea are misiunea principală de a-l găsi și prinde pe maleficului Acheron Hades, care folosește un Portal de Proză furat pentru a se strecura în manuscrisele originale ale cărților și a le schimba iremediabil conținutul. Ș-apoi Hades ăsta mai are și puteri paranormale prin care le dă de furcă polițiștilor. Next are o legătură foarte personală cu inventatorul portalului, personaj ce va fi transferat și el pe fișa ei de sarcini urgente. De mai zic de problemele sentimentale și de truda ce-o duce pentru a rezolva misterul adevăratului autor al pieselor considerate a fi scrise de Shakespeare, abia atunci ne facem olecuță idee despre care este viața lui Thursday.
Toată misiunea se complică pân la cote maxime când Hades folosește Portalul pentru a modifica romanul Jane Eyre, iară Next e obligată a pătrunde pe teritoriul ficțiunii pentru a-și salva, de mai e posibil, personajele preferate. Pentru că tot sunt la categoria eroi savuroși, printre cei mai simpatici, poate chiar cel mai, în topul meu personal se află tatăl lui Next, dezertor din ChronoGuard, tot o divizie a serviciilor speciale, a cărui putere oprește timpul în loc la propriu. Pe locul doi e Thursday.
N-am zis nimic despre păsări dodo reînviate prin secvențiere genetică și devenite animale de casă, despre iubitorii de asteroizi orbitali or postul de știri Broasca Râioasă sau vârcolacii vânați de unitate specială SpecOps alcătuită dintr-un singur om. În unele momente au fost introduceri amuzante, alteori doar m-au scos prea brusc din povestea lui Next. Sigur e că au ajutat hotărâtor nebunia generală pe care a izbutit-o Fforde în dosarul său.
Din păcate n-am fost atentă să notez citate pentru Zambetania și spre deosebire de dățile în care le luam la întâmplare, acum mi s-ar părea nedrept. Vă invit dară să vă alegeți propriile plusuri și minusuri după lectură.
Despre steluțe
Crisa mărturisea că n-o lăsat povestea câteva ore, până nu i-o aflat finalul. Pentru că mi-o plăcut foarte mult abordarea încă de la primele rânduri și întregul scenariu închipuit de Jasper Fforde, eu am citit-o pe îndelete, doar câteva pagini pe zi, pentru a-mi prelungi bucuria. Bașca am lăsat vreo săptămână finalul în așteptare, să dospească bine dorința. Cică-i un roman de debut. Aolică, măiculiță, ce performanță!
Am văzut și reacțiile cititorilor nemulțumiți de harababura aceasta făr de pic de logică a lui Fforde și de lipsa de identitate a personajelor sale. Sunt de acord că din acest ghiveci lipsa unora dintre ingrediente ar fi sporit limpezimea, dar am ales pân la capăt să merg pe 5 steluțe, cele mai pline, fie și numai pentru șansa de a avea acces la bucătăria internă a unei povești celebre. N-aș zice că-s fan Jane Eyre, scriitura lui Bronte, dar ca cititor de multe ori m-am imaginat cu puterea de a schimba povestea conform propriilor dorințe. Or cazul lui Fforde taman superputerea aceasta ne-a făcut-o disponibilă prin Portalul de Proză care face trecerea din lumea reală în cea a cărților și invers. L-aș trimite pe B. între paginile Star wars și de-aș avea o singură destinație disponibilă pentru mine aceea ar fi stația Haruki Murakami. Zâmbesc amintindu-mi de Misery și calea ce-o oferea Stephen King: când nu-ți convine sfârșitul unei cărți, iei prizonier autorul și-l căsăpești până-i de acord să modifice povestea conform poftelor tale.
Sunt foarte multe romanele care mă năucesc prin frumusețea durerii, sfâșierile emoțiilor, stil or povești. Cazul Jane Eyre este și la mine-n top foarte sus datorită ineditului și splendorii pe care ficțiunea o atinge între paginile sale, chiar dacă emoțiile intense, de rupere a sufletului, au cam lipsit.
- Cazul Jane Eyre - Jasper Fforde, editura Humanitas, 2011, 328 pagini.
__________________________________
Criteriile prin prisma cărora aș acorda steluțele, de n-aș fi atât de subiectivă:
* cărțile imposibil de citit, deci lecturilor abandonate;
** volume cărora le-am citit toate paginile, dar care nu mi-au născut nicio emoție; finalizarea lor se datorează doar imposibilității mele de a lăsa o carte neterminată;
*** cele nici prea-prea, nici foarte-foarte;
**** scriiturile cărora nu le găsesc niciun cusur, dar pe care nu-mi doresc să le recitesc;
***** cărți ce mi-au plăcut enorm, pe care le-am citit dintr-o suflare, care mă bântuie; lecturi pe care abia aștept să le repornesc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu