ȘAPTE LUCRURI IMPORTANTE

2/12 Cartea lunii

• Nu-mi pierd nădejdea că voi reveni. O nouă străduință dară.  

De ce astă carte

Puține sunt paginile citite în luna mai. Șapte lucruri importante n-am abandonat-o ca pe vreo cinci altele. De nu încurc traseele, o ajuns la noi ca dar pentru fiu. Copilul însă o renunțat cu totul la citit, ceea ce n-aș fi anticipat corect cu vreo doi ani în urmă, când devora și cinci sute de pagini pe săptămână.  Pân s-o mut în traista celor veșnic necitite, m-o atras povestea promisă pe prima copertă: Un copil. O faptă necugetată. O șansă unică. 

***** Un roman doar puțin inventat

Pe ultima copertă se menționează că este un roman inspirat dintr-un caz real. După ce am citit și nota autoarei, de la finalul cărții, tot n-aș ști a zice ce fu informație reală, alta decât Raiul lui James Hampton. 

Shelley Pearsall a publicat Șapte lucruri importante în 2015 și mărturisește că a pornit scrierea ei cu 25 de ani în urmă, pe când vizita un mic muzeu de artă populară din Williamsburg, Virginia. Atunci a intrat în lumea lui James Hampton  și a Tronului Celui de-al Treilea Cer al Adunării Generale Milenare a Națiunii, care nu a încetat apoi să-i captiveze imaginația. 

De-a lungul mai multor ani, posibil 14,  într-un garaj neîncălzit, James Hampton a creat propria viziunea a raiului, prea se concentrau toți artiștii pe iad,  un ansamblu cu 180 de piese (mese, tronuri, coloane) din mobilier abandonat, sticle, oglinzi, folie de aluminiu, carton, cutii de cafea, becuri. Ideea operei începuse cu al Doilea Război Mondial, să ia urâtul (moartea) și să-l transforme în frumos, îi fu scopul. 

Unele dintre idei și viziuni or fost notate în caiete a căror scriere codificată a rămas nedescifrată până azi. În scrierile sale Hampton se referă adesea la persoana sa cu numele de Sfântul Iacob și cu titlul de Director de Proiecte Speciale pentru Starea Eternității. 

Născut în 1909, a murit de cancer în 1964. În salvarea operei sale de artă, nu a fost căsătorit și nu a avut urmași, un rol important l-au jucat proprietarul garajului și diverse persoane anonime care au donat bani în acest scop. Tronul a fost depozitat timp de 7 ani până la a fi expus la muzeul din Washington, în care se află și astăzi.

 Când lipsește viziunea, omenirea este în dezmăț. 

Acesta este cazul real de la care or pornit cele șapte lucruri importante. Despre povestea inventată de Shelley Pearsall, pentru siguranța deplinei surprize a cititorilor săi,  voi scrie cât mai puține detalii. De aceea am încercat s-adun ceva mai multe dintre informațiile reale. James Hampton a fost un singuratic și se cunosc foarte puține date despre viața sa.

 

Ș-acum, pe foarte scurt ziceam, roadele imaginației autoarei. În centrul poveștii se află Arthur, un băiețel de treisprezece ani, marcat încă de moartea prematură și recentă a tatălui său. În jurul acestuia roiesc mama,  sora ș-un prieten. Asta până când lovește un bătrân, motiv nu doar pentru școala de corecție, ci și pentru o întâlnire care-i va suci  iarăși viața. Bătrânul este James Hampton, Colecționarul de obiecte reciclabile. Mai există, pe lângă cele deja pomenite,  câteva personaje iubibile: consiliera Billie și tatuatorul Groovy Jim. Capitolele sunt foarte scurte, de doar câteva pagini, multă acțiune n-aș spune că este, dar oamenii mari ori mici ai lui Shelley Pearsall sunt memorabili. 

Cele șapte lucruri importante par a fi taman materialele din care Colecționarul își făurește raiul: mobilier abandonat, sticle, oglinzi, folie de aluminiu, carton, cutii de cafea, becuri. Dar lucrurile nu sunt ce par a fi. Unele dintre cele mai frumoase lecții ale romanului, și nu sunt puține,  pornesc  taman din gunoaiele astea. Celelalte au ca sursă răul. Folosind cuvinte simple, un stil liber și aerisit, Shelley Pearsall transformă magic în frumusețe toate bubele, mucegaiul și noroiul. 

După accidentul tatălui său, își făcuse griji luni întregi în legătură cu viitorul. Se temea constant pentru mama și Barbara. Apoi, după ce aruncase cu cărămida, începuse să se teamă că e un puști rău care va da mereu de belele, ca tatăl său. Era o oglindă mare plină de ghinion, care îi atârna peste cap în fiecare zi.

Despre călătoria lui Arthur Owens către sine și spre maturizare, despre judecăți superficiale, prietenii mari și unele mai mici, despre o aventură cum toate copilăriile presupun, despre doliu, iertare, entuziasm, despre toate astea și încă unele în plus este povestea lui Arthur, una dintre cele mai înduioșătoare.

Era o dimineață de vară frumoasă. Fără să vrea, Arthur se gândi că ar fi fost o zi perfectă pentru adunat Cele mai Importante Șapte Lucruri. Razele strălucitoare ale soarelui conturau lumea perfect, în tușe clare. […] Stând cu spatele la soarele fierbinte, se gândi la faptul că trecuse aproape un an fără tatăl lui. Simțea că este o altă persoană, că trăiește o viață diferită. Poate că judecătorul ar fi numit asta redempțiune? Nu era sigur.

Despre steluțe

A fost o Bucurie romanul acesta. L-am bocit de la un capăt la altul, deși nu cred că asta a fost misiunea lui. Tatăl alcoolic, copilul abuzat, nedreptatea, răutatea, ș-apoi reversul lor, toate m-or emoționat profund. O fi doar o carte pentru copii, dar e una dintre cele mai frumoase pe care le-am citit de când mi-s om mare. Șapte lucruri importante a apărut la editura Corint Junior,  în colecția Smart Age și se adresează în special copiilor peste zece ani. 

Am ales-o Cartea lunii mai din toate aste motive. 

• Șapte lucruri importante - Shelley Pearsall, traducere din engleză de Ștefan Mălaimare, Corint Books, 2019, 319 pagini. 

➤ Celelalte peste 300 de volume despre care am scris sunt adunate sub umbrela ACEASTA. 

➤ Indexarea titlurilor din  2022, 2023,  este AICI. 

➤ În 2023 am mai citit și povestit despre:

• Copiii bolnavi de părinți - A. Schutzenberger, G. Devroede ****
• În viață sunt lucruri care nu se fac. Și care totuși se fac...  Péter Várdy în dialog cu Imre Tóth ****
• Culoarul morții - Stephen King *****
• Știutorii - Mircea Cărtărescu ****
• Cartea mea de bucate - Savatie Baștovoi ****
• Meseria de romancier - Haruki Murakami *** 
• Peisaj după isterie - Mircea Cărtărescu ***

Criteriile prin prisma cărora aș acorda steluțele,  de n-aș fi atât de subiectivă:

*       cărțile imposibil de citit, deci lecturilor abandonate;

**    volume cărora le-am citit toate paginile, dar care nu mi-au născut nicio emoție; finalizarea lor se datorează doar imposibilității mele de a lăsa o carte neterminată;

***     cele nici prea-prea, nici foarte-foarte;

****  scriiturile cărora nu le găsesc niciun cusur, dar pe care nu-mi doresc să le recitesc;

***** cărți ce mi-or plăcut enorm, pe care le-am citit dintr-o suflare, care mă bântuie; lecturi pe care abia aștept să le repornesc.