Fursecuri fragede de post (2)

Povesteam ieri, în prima parte, despre cât de grozav e aluatul cu borş.
Amu’ reiau doar ingredientele de acolo, pornisem să scriu o singură reţetă iniţial, dar ar fi fost mai lungă decât sfânta zi de post!

Baza este teoretic:
- o cană borş
- două căni ulei
- o nucă drojdie
- sare
- făină cât cuprinde

Eu am folosit jumătate de aluat pentru prima reţetă de floricele cu rahat, cealaltă jumătate pentru aceasta cu adaosuri.

Deci, pentru 50 de fursecuri:
- jumătate cană de borş
- un sfert cană de ulei
- un sfert pachet de margarină
- un cub mic drojdie
- un praf sare
- o linguriţă zahăr
- 5 linguri făină

Am adăugat în plus:
- o mână curmale tăiate mărunt
- 2 linguri nucă măcinată
- 2 linguri fulgi cocos

Zahărul, drojdia şi o lingură de borş se omogenizează bine, se adaugă o lingura de făină şi se lasa la dospit maia.

Borşul, margarina, uleiul, sarea se încălzesc puţin, se adaugă făina şi maiaua crescută, curmalele, nuca şi cocosul, toate acestea se frământă bine. Instant aluatul acesta se desprinde de degete, semn că-i gata etapa cu frământarea.

Se lasă la dublat volumul în spaţiu cald, se întinde foaie, se decupează fursecuri, la mine steluţe că ningea cu găleata duminica ce trecu, se coc pe tava acoperită cu hârtie de copt, devin aurii, negru –aurii, după 20 minute, cu condiţia să fie introduse în cuptorul bine încins, apoi coapte la temperatură mică.

O parte le-am pudrat cu zahăr, o parte le-am desenat cu ciocolată topită.

Mie-mi plac când nu mai sunt calde la micul dejun fie cu ceai, fie cu lapte de soia in aste zile.

Dar, am spus deja in prima parte, am avut 100 de furescuri (jumatate florile de ieri) fără sare, pe care nu le-am putut dărui, situaţie în care le-am mâncat şi dimineţa şi la prânz şi seara !