Pentru scurtă vreme, abandonez cărțile în favoarea zahărului.
Unul dintre puținele torturi ale anului este pentru fetița aniversată pe 3 decembrie.
În capul meu e tot copila sensibilă din urmă cu șase ani, când am cunoscut-o, deși anul ăsta tot mai puțin o recunosc. N-aș generaliza, dar adolescența în 2025 mă depășește și mă întristează.
Din păcate, tortul meu este foarte departe de modelul care mi-a fost trimis de sărbătorită încă din vară. Crisa, pentru a mă încuraja, când nici nu mai puteam respira de necăjită și dezamăgită, mi-o zis că nu există surpriză mai mare decât asta: când tortul nici nu seamănă, nici nu răsare cu cel comandat.
Inimioara argintie nu este din fondant, ci un autocolant cu strasuri, pe care l-am cumpărat din Jumbo.
Întreaga colecție de torturi (de la 12 la 16 ani), de care la vremea lor, tot necăjită am fost. Rămâne speranța reușitei pentru cel de la 18 ani. Pe cel de nuntă deja l-am refuzat. N-aș putea duce atâtea emoții.
💥 În arhivă sertarul torturilor este ACESTA.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu