marți, 27 mai 2014

Tort şah

Ştefănuţ Ştefan o-mplinit fix 6 ani. 
De vrun an îi mare şahist. 
Atât de mare încât orice Fulger, Ben 10, Scooby Doo o dispărut de pe lista “tortul meu vreau să fie cu Fulger, Ben 10, Scooby Doo!”.

Pentru că-i un tort care iară m-o urcat pe culmile nervilor am dat de veste preventiv “să nu care cumva să-mi împărtăşiţi  vro nemulţumire legată de tort, că-i ultimul pe care vi-l fac!”. Condiţii în care n-am amu habar de fură laude sincere or abuzate. Ştefănuţ o scăpat o pereche de  “tabla e prea mică” / “piesele nu lucesc” şi atât.
Luciul la tablă şi picioare de masă l-am dat pensulind cu apă, pe piesele cele negre după uscarea apei o dispărut şi bruma de lucire de rămase de la miere. Am mai încercat un sirop de gelatină-miere-apă, tot nu avu ca efect luciu de-l primisem comandă. 



O vreme n-am reuşit să mă mobilizez pentru că nu aveam matriţa pentru piese - săru mâna, Veronica!, apoi când am avut matriţa n-am ştiut s-o folosesc, de la lipit fondant/pdz/pastă de lapte praf/ciocolată am testat tot, n-am reuşit a le scoate întregi de acolo, nici după presărare amidon, nici după pensulire ulei. Aşa că singura variantă o fost cea cu piese boţite turnate pe bucăţi de folie alimentară. Apoi, printre drumuri la medicul de silicoane şi ăl de trebe să depisteze ce se întâmplă după consumat 4 ani de zambetane, n-am mai reuşit să fac tabla.

Atât de uşor ajung eu la crize de timp şi sfârşeli crunte. De duminică de la patru de amiază  până sâmbătă la nouă de seară l-am meşterit de la faza de ingrediente pân la cea de geantă frigorifică. Nu fură 28 de ore, da’ 20 tot fură. Tabla de şah e cea care mi-o consumat timpii. Am montat-o pe un carton pentru a o detaşa de pe tort, dacă tot m-am străduit cu toate piesele, măcar să se joace cu ele. Ceea ce s-o şi întâmplat, micii şahişti n-au dat năvală să lichideze piesele în 3 secunde, ci s-au aşezat frumos în jurul mesei pentru partide. Am tăiat pentru o primă dată 64 de pătrate pe care le-am asamblat, la final aveam o tablă de romburi, am luat-o de la capăt cu alte 64 aşezate cu linia, fură atât de îngrămădite drept încât la capăt aveam un sfert de carton gol, pân la urmă a treia oară le-am decupat şi le-am lăsat la uscare un ceas. O ieşit ce se vede, îs tare mândră de degradeurile de pe căsuţele albe şi negre. 

Cred că avu 6 kile. Îmi dau cu presupusu pentru că al meu cântar îi de 5. 4 avea făr de unt , pdz şi decoraţiuni. 900 gr au avut piesele şi tabla – toate din pastă de lapte praf şi cacao, lumânarea e din fodekor roşu. E unul dintre cele mai scumpe torturi de până amu - 800 gr cremă de brânză, 800 gr unt 82% grăsime, 2 păstăi de vanilie.

Fură de  28x28 cm tortul şi tabla. Pentru a vă dumiri ce-a vrut să zică artista, iaca aci tortul grozav de la care am pornit.


Ce nu se vede în secţiunea pozată:
-          blat pandişpan – o parte fu cu cacao, dar pentru că la final tava aragazului se dovedi prea mică pentru marele tort, o trebuit să folosesc câte o foaie jumate de blat la asamblare, ceea ce mi-o resetat secţiunea de-o aveam în minte
-          cremă de vanilie
-          blat de morcov cu cacao + cremă de brânză – am tot văzut pe net modele pentru tort şah cu blat alb, blat negru, dar erau făr de cremă şi io nu mă puteam prezenta cu d’ astea- blatul cu morcov, pe care eu îl ador, modificat în "cu cacao", nu mai e la fel de grozav
-          cremă de brânză + blat de morcov cu cacao
-          cremă de vanilie
-          foaie de pandişpan

 Cred c-am zis tot.
Să mai spui că-s 4 ani de zambetania, deci de torturi şi că nu fu Tortu Ăl Perfectu ci tot Ăl Truditu,  peticit pe laterale că nu mi-o ajuns pdz. Pân o-mplini Ştefănuţ 18 ani o să-l ating io şi pe nivelu ăla.



Iona, tati de zambetania, mulţumesc iară pentru darul cel trainic!

Teoretic în perioada următoare am 3 torturi. Practic,  sănătate să-mi fie!

10 comentarii:

  1. Da te-ai muncit nu gluma! A iesit foarte frumos, chiar daca nu este asa cum l-ai visat tu :D
    Sanatate sa ai fata frumoasa, ca restul ...
    Eu am facut un tort cu sah la interior, acum ceva ani :D Iti trimit poza pe mail, daca nu uit!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sa nu uiti, ca tare-s curioasa de era si crema pe la patratele. Multumesc, Crisa!

      Ștergere
  2. La multi ani Stefanut! Maria, mie imi place cum a iesit.Cred ca te-ai chinuit ceva cu piesele....pana la urma fura din pdz?... n-am retinut.. Sa ai sanantate multa sa faci si celelalte torturi. Pupici

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Fura din pasta de lapte praf, mult mai scumpe,dar imi place culoarea albelor si mi-am imaginat zece plozi cu gurile pline de zahar, asa macar e miere cu lapte praf si cacao. Oricum toti is mici sahisti si toate piesele au supravietuit.

      Ștergere
  3. F bine realizatsi f mult lucrat,ai copiat f bine modelul.Ce pot sa mai zic decit sa te felicit iar!SA-ti traiasca nepotii si sa-i vedem cu verisori,nu stiu de ce am impresia ca vei avea fetite!!!!!!!Iti urez multaaaaaaaaaaaaaaa sanatate si sa mergem inainte.!!!!!!!!!!!!!!!!!!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc mult, Tori! Vreu şi io un tort care să fie minunat făr de multă trudă! Să zic: iaca, la ăsta am muncit doar 5 ceasuri:)))

      Ștergere
  4. Tori...oare de ce si eu o vad pe Maria noastra cu fetite????? :-) :-) :-) :-)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu îmi doresc, de-o mai fi în viaţa asta să fie, băieţi. Eu de la mama n-am învăţat cochetărie, fetiţa mea n-ar învăţa de la mine, or mie-mi lipseşte tare neputinţa asta. Zâmbesc amu, măcar vro 3 bucăţi să fie cât pentru încumetrit cu voi toate:)))

      Ștergere
  5. Frumos si complicat tort. Mie imi place mult cum a iesit si, cu luciu sau fara, sigur copiii au ramas cu o amintire placuta :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu stiu cata amintire, Michelle. Stefanut o primit din primul an cate 2 torturi decorate, si mie mi-i greu sa-mi amintesc cu ce fura:))

      Ștergere